(REPLAY) Ilfovul se ridică din cenușa fotbalului românesc

În prag de nou sezon de Liga a 3-a, plus deja 4 etape scurse din a 2-a, Ilfovul se poate proclama județul dominant al fotbalului românesc cu un număr record de participante.

Pe 3 septembrie, Ilfovul o să intre direct în almanahul fotbalului românescu cu un record greu de atins: 13 echipe în primele 3 eșaloane din România.

Niciodată Ilfovul nu a mai avut o asemenea prezență în primele trei ligi, mai mult, în urmă cu 16 ani, Ilfovul aproape nu exista la nivelul celor trei eșaloane fotbalistice din România.

Singura reprezentantă era Fulgerul Bragadiru, club care a și câștigat ediția de campionat 1999-2000 din Liga a 3-a, Seria 3-a și a lăsat în urmă echipe cu o oarecare tradiție precum Electromagnetica, Inter Gaz București, Flacăra Moreni, Faur București sau Rulmentul Alexandria. Bragadiru a promovat și a continuat parcursul în Liga a 2-a și apoi în Liga 1 sub numele de Poli AEK București, iar de acolo știți și voi ce s-a întâmplat cu echipa ce a readus fotbalul european la Timișoara.

În prezent, Fulgerul nu mai există în totalitate, părți din echipa de ”tradiție” din Bragadiru se regăsesc în Liga a 4-a, la CSO, deținătoarea la zi a Cupei României, faza pe Ilfov și una dintre favoritele la promovare în Liga a 3-a în noua ediție de campionat.

Boom economic sau stabilitate financiară?

Impactul crizei economice a afectat enorm fotbalul românesc care ajunsese la un progres financiar greu de crezut la mijlocul anilor 90, dar a adus cu sine și un ”boom” aproape incredibil al Ilfovului, capitalul extern și corporațiile s-au instalat în județ în ultimii 10 ani și au schimbat enorm fața acestuia, nu doar din punct de vedere fotbalistic.

Cu toate acestea, județul Ilfov nu se poate lăuda cu un procentaj 100 %, cluburi precum Cernica, Buftea, Brănești sau chiar Axintele au dispărut după mari probleme financiare și suportul aproape 0 al primăriei. Chiar și Balotești, echipă ce rezistă cu brio în Liga a 2-a, a trecut prin momente grele care îi puteau aduce dispariția.

Chiajna și Voluntari au adus stabilitatea ilfoveană la Liga 1 și au egalat numărul echipelor din București, punctul de reper al fotbalului românesc. Hagi și-a încercat norocul la Voluntari cu Academia sa, dar Regele a preferat Ovidiu, aproape de casă și FC Voluntari și-a văzut de drumul ei.

Și atunci care este cheia supremației Ilfovului în fotbalul românesc?

Care sunt motivele progresului ”fotbalului comunal”.

Simplu, Ilfovul a profitat de proasta gestiune a cluburilor de tradiție din România. Liga a 3-a de acum 16 ani este totalmente diferită față de cea din prezent, iar Seria a 2-a și a 3-a, serii pentru echipele din Ilfov, sunt ”bântuite” de cluburi care și-au pus lacătul de foarte mulți ani.

2016 este anul în care Ilfovul o să fie reprezentat de: Concordia Chiajna, FC Voluntari, ACS Berceni, FC Balotești, Academica Clinceni, Metalul Reșița (Voința Snagov), CS Afumați, Unirea Tărlungeni (Ștefănești), Viitorul Domnești, CS Tunari, Gloria Popești Leordeni, Concordia Chiajna II, Voluntari II.

Știți câte reprezentante are Bucureștiul în primele 3 ligi? 6 echpe, 4 cluburi.

sursa foto: Anul Sportiv Prosport 2000.
1923.ro