Ajunse la ediția cu numărul 63, Campionatele Internaționale ale României se vor disputa pe Cluj Arena, în 2 și 3 iunie. Federația Română de Atletism (FRA) își propune ca întrecerea din acest an să fie un prim și important pas spre (re)câștigarea unui statut deosebit în plan continental, dar și mondial. Și să demonstreze că în țara noastră se organizează concursuri atletice de înaltă valoare.
Primul și cel mai important atu de care beneficiază Internaționalele de atletism ale României îl reprezintă istoria acestei competiții. O istorie care a început în 25 septembrie 1948, când pe Stadionul „Republicii” din Bucureşti, care a fost redeschis cu acel prilej după ce fusese afectat de bombardamentele din timpul celui de al doilea Război Mondial), s-a desfășurat prima ediţie a competiţiei, sub titulatura Campionatele Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române. De atunci, cu opt excepții (1959, 1964, 1965, 1966, 1973, 1974, 1975 şi 1981), întrecerea s-a desfășurat anual, atrăgând, îndeosebi în primii ani, și atleți străini de mare valoare. Lista acestora este extrem de lungă, pe ea figurând 22 campioni olimpici, 34 europeni și 35 de recordmani mondiali, putând fi amintiți Vladimir Kuţ, Galina Zâbina, Nina Ponomareva, Elvira Ozolina (URSS), Emil Zatopek, Dana Zatopkova, Helena Fibingerova (Cehoslovacia), Parry O’Brien, Ira Murchison, Willie Williams, Bob Gutowski (SUA), Imre Nemeth, Joszef Csermak, Gyula Zsivotsky, Olga Gyarmati (Ungaria), Adolfo Consolini, Guiseppe Dordoni (Italia), Ulrike Meyfarth (R.F.G.) sau Janusz Sidlo (Polonia).
Pe de altă parte, competiția organizată la noi a fost și o rampă de lansare, 27 de atleţi şi atlete cunoscând gloria olimpică mai apoi. În această situație s-au aflat Alberto Juantorena, Maria Caridad Colon (Cuba), Karin Balzer, Angela Voigt, Evelyn Schlaak (RD Germană), Piotr Bolotnikov, Viktor Ţâbulenko (URSS), Ludwik Danek (Cehoslovacia), Klaus Wolfermann (RF Germania), Bill Toomey (SUA), Ivanka Hristova (Bulgaria), Gaston Roelants (Belgia), David Hemery (Marea Britanie), Mahommed Gammoudi (Tunisia).
Candidatură pentru Grand Prix Permit
Prin organizarea ediției din acest an a Internaționalelor FR de Atletism își propune să dovedească faptul că e capabilă să găzduiască și competiții internaționale. Mai exact, se intenţionează ca în 2019 Campionatele Internaţionale ale României să dobândească statutul de Grand Prix Permit, urmând a fi depusă la European Athletics. Pentru a avea succes în acest demers trebuie îndeplinite anumite condiții cum ar fi un fond de premiere minim, un număr de atleţi străini atraşi și prezența spectatorilor în tribune.
”Cluj-Napoca va fi la începutul lunii iunie gazda celei de-a 63-a ediţii a Campionatelor Internaţionale ale României, o ediţie care îşi propune să deschidă drumul Grand Prix-urilor de atletism în România. În acest scop, FRA a stabilit un buget total de 100.000 de euro, între care numai premiile vor fi în total de 30.000 euro, practic la nivelul competiţiilor pe care vrem să le organizăm”
Augustin Iancu,
secretar general al FR de Atletism
35 de ani de la recordurile Anișoarei Cușmir
La Internaționalele României au participat toți marii atleți pe care i-a avut țara noastră. Iar la această competiție s-au înregistrat și recorduri mondiale. Două dintre ele au fost stabilite în urmă cu 35 de ani, pe fostul stadion „23 August” (Arena Națională de astăzi) din București. În 4 iunie 1983, stelista Anișoara Cușmir a reușit 7,21 m la săritura în lungime, iar mai apoi un rezultat uluitor de 7,43 m.
Premii totale în valoare de 24.600 de euro
Pentru ediția din acest an a Internaționalelor Federația Română de Atletism a anunțat acordarea unor premii în valoare totală de 24.600 de euro. La 6 probe premium (feminin – 400 m, săritura în lungime, triplusalt; masculin – aruncarea greutăţii, aruncarea suliţei și 100 m) sportivii clasaţi pe podium vor fi premiaţi astfel: locul 1 – 600 euro, locul 2 – 400 euro şi locul 3 – 200 euro. În alte 32 de probe premierea va fi următoarea: locul 1 – 200 euro, locul 2 – 150 de euro şi locul 3 – 100 euro. La ștafete se vor acorda următoarele premii: 240 euro – locul 1, 200 euro locul 2 şi 160 euro locul 3. Totodată, vor fi recompensate și cele mai bune rezultate conform Tabelei Internaționale de Punctaj astfel: cea mai bună performanţă a concursului – 600 euro, cea de-a doua performanță – 400 euro şi a treia performanţă – 200 euro.
Biletele de acces costă 20, respectiv 30 de lei
FR de Atletism a decis ca accesul pe Cluj Arena, la ediția din acest an a Internaționalelor, să se facă cu bilete. Se poate opta fie pentru unul de 20 de lei pe seară, fie pentru abonamentul de 30 de lei pentru cele două seri. Copiii beneficiază de o reducere de 50%, iar copiii legitimaţi la cluburile de atletism vor avea acces gratuit pe Cluj Arena. Biletele au fost puse în vânzare prin reţelele Eventim şi Bilete.ro. În ziua concursului, ele vor putea fi achiziţionate şi de la casele de bilete de la intrarea în stadion.
„Este important să înţelegem că este un semn de normalitate şi de respect faţă de atleţi şi antrenori să începem să valorizăm concursul atletic prin plata biletelor de acces. Toate sumele încasate din bilete vor merge direct către premiile pentru sportivi. Este un cerc benefic, care permite atât spectatorilor, cât şi sportivilor să câştige. Vom reuşi încet, încet să atragem atleţi cât mai buni şi vom reuşi să ridicăm valoarea competiţiei”
Florin Florea,
preşedinte al Federaţiei Române de Atletism5
localități s-au implicat în organizarea celor 62 de ediţii de până acum: Bucureşti – 54, Piteşti – 3 (1989, 2015, 2016), Constanța – 2 (2010, 2011), Cluj – 2 (2014, 2017) și Poiana Braşov – 1 (1968).
7
stadioane au găzduit Internaționalele de atletism ale României: „Republicii” din Bucureşti – 25 de ori, „23 August” („Naţional” / „Lia Manoliu”) din Bucureşti – 22, „Dinamo” Bucureşti – 7, „1 Mai” (”Nicolae Dobrin”) din Piteşti – 3, „Farul” din Constanța – 2, Cluj Arena – 2, “Poiana” din Poiana Braşov – 1.8
probe din 51 (25 la bărbaţi şi 26 la femei) n-au lipsit niciodată din programul Internaționalelor: 110 mg, 400 mg, săritura în înălţime, aruncarea suliţei (bărbaţi) şi 800 m, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliţei (femei).10
victorii consecutive a izbutit Gheorghe Gușet la atuncarea greutății (1998-2007), acesta fiind record al competiției. Regretatul atlet este urmat de Ion Cosmin Sorescu (ciocan) – 9 succese la rând (1996-2004), Ioan Soter (înălțime) – 8 (1948-1955) și Costel Grasu (disc) – 8 (1992-1999).15
titluri de campioană internațională a României la atletism a cucerit Nicoleta Grasu (aruncarea discului), acesta fiind recordul absolut al competiției. Dinamovista este urmată de Olga Gyarmati (Ungaria), Ionela Târlea (400 mg) și Gheorghe Gușet (greutate), fiecare cu câte 13 medalii de aur.17
ani s-au scurs între prima (1953) și ultima victorie (1970) a Liei Manoliu la Internaționale, în proba de aruncare a discului.42
de ani au trecut de la cele mai vechi recorduri ale Internaționalelor României la atletism, cele care sunt și acum ”în picioare”. Ele au fost stabilite în 1976, de Ilie Floroiu (28:06,6 la 10.000 m), Gheorghe Cefan (8:24,8 la 3.000 m obstacole), și Helena Fibingerova (21,02 m la greutate)60
de ţări, de pe toate continentele, au fost reprezentate, în timp, la Internaționalele României. Cele mai multe (câte 22) s-au înregistrat la ediţiile din 1968 şi 1969, care au fost urmate de cele din 1956 (21), 1957 (20) şi 1963 (20). Ediţiile cu participarea străină cea mai restrânsă au fost în anii 2009 și 2010 (sportivi din două ţǎri), 1952 (3), 1948 (4) şi 1993 (4) şi 1949 (5).62
de prezențe la Internaționale le-a înregistrat, firesc, țara noastră. După numărul de participări, pe locurile următoare se află Ungaria (39), Bulgaria (37), RD Germană (30), Polonia (25), Turcia (25), Cehoslovacia (24), Iugoslavia (24), Grecia (24), URSS (21), Cuba (20) și Republica Moldova (20).
……………………………
Recordurile Campionatelor Internaţionale ale României
Masculin
100 m: 10,21- Daniel Cojocaru (România), 1994
200 m: 20,75 – Daniel Cojocaru (România), 1994
400 m: 45,82 – Ioan Lucian Vieru (România), 2003
800 m: 01:46,4 – Petru Drăgoescu (România), 1983
1.500 m: 03:34,1 – Alexandru Vasile (România), 1997
5.000 m: 13:28,0 – Ilie Floroiu (România), 1978
10.000 m: 28:06,6 – Ilie Floroiu (România), 1976
110 mg: 13,34 – George Boroi (România), 1993
400 mg: 49,69 – Mugur Mateescu (România), 1996
3.000 m obstacole: 8:24,80 – Gheorghe Cefan (România), 1976
4×100 m: 40,31 – România (Mircea Oaidă, Daniel Cojocaru, Marian Gogoașe, George Boroi), 1994
4×400 m: 03:07,1 – Cuba, 1982
Înălțime: 2,35 m – Sorin Matei (România), 1985 și 1991
Prăjină: 5,50 m – Roman Barabașov (URSS), 1987
Lungime: 8,26 m – Bogdan Ţăruș (România), 2004
Triplusalt: 17,63 m – Marian Oprea (România),
2003
Greutate: 20,18 m – Gheorghe Gușet (România),
2000
Disc: 67,74 m – Luis Mariano Deliz (Cuba), 1980
Ciocan: 76,46 m – Cosmin Sorescu (România), 2003
Suliță: 79,32 m – Nicu Roată (România), 1987
Decatlon: 7.551puncte – Ion Buligă (România), 1982
20 km marș: 1h 21:06 – Costică Bălan (România), 1996
Feminin
100 m: 11,32 – Ionela Târlea (România), 2001
200 m: 22,72 – Ionela Târlea (România), 1999
400 m: 51,23 – Iolanda Oanță (România), 1987
800 m: 01:55,7 – Ella Kovacs (România), 1985
1.500 m: 03:58,1 – Doina Melinte (România), 1984
3.000 m: 08:37,1 – Doina Melinte (România),
1986
5.000 m: 15:20,6 – Elena Fidatov (România), 2000
10.000 m: 31:45,1 – Mihaela Botezan (România),
2001
100 mg: 12,69 – Mihaela Pogăcian (România), 1990
400 mg: 55,26 – Nicoleta Căruțașu (România),
1993
3.000 m obstacole: 09:38,8 – Cristina Casandra (România), 2006
4×100 m: 45,65 – Rapid București (Elena Constantinescu, Maria Ghețu, Mihaela Pogăcian, I. Oanță), 1991
4×400 m: 03:35,5 – România (Camelia Jianu, Elena Solcan, Daniela Pleșcan, Cristieana Matei), 1991
Înălțime: 1,99 m – Monica Iagăr (România), 1997
Prăjină: 4,20 m – Gabriela Mihalcea (România),
1998
Lungime: 7,43 m – Anișoara Cușmir (România),
1983
Triplusalt: 15,14 m – Rodica Mateescu (România), 1997
Greutate: 21,02 m – Helena Fibingerova (Cehoslovacia), 1976
Disc: 69,82 m – Zdenka Silhava (Cehoslovacia),
1984
Ciocan: 74,9 m – Mihaela Melinte (România), 1999
Suliță: 65,08 m – Ana Mirela Ţermure (România), 2001
Heptatlon: 6.330 puncte – Liliana Năstase (România), 1991
20 km marș: 1h 29:39 – Norica Câmpean (România), 2000
Campionatele Internaționale de atletism – Program
Sâmbătă, 02 iunie 2018
19.00 – Înălţime (Masculin)
19.00 – Triplusalt (M)
19.00 – 110 m garduri (M) Serii
19.15 – 100 m garduri (F) Serii
19.15 – Suliţă (M)
19.15 – Greutate (M)
19.35 – 100 m (F) Serii
19.45 – 100 m (M) Serii
20.05 – 1.500 m (F) Serii CT
20.15 – 800 m (M) Serii CT
20.25 – 110 m garduri (M) finala
20.30 – Disc (M)
20.30 – Prăjină (F)
20.40 – Lungime (F)
20.40 – 100 m garduri (F) finala
20.50 – 400 m (F) Serii CT
21.00 – 400 m (M) Serii CT
21.15 – 100 m (F) finala
21.25 – 100 m (M) finala
Duminică, 03 iunie 2018
19.00 – Disc (Feminin)
19.00 – Triplusalt (F)
19.00 – Înălţime (F)
19.00 – 400 m garduri (F) Serii CT
19.15 – 400 m garduri (M) Serii CT
19.30 – 800 m (F)
19.40 – 1.500 m (M)
19.50 – 200 m (F) Serii CT
20.00 – 200 m (M) Serii CT
20.00 – Suliţă (F)
20.00 – Greutate (F)
20.15 – 3.000 m obstacole (F)
20.30 – 3.000 m obstacole (M)
20.30 – Prăjină (M)
20.40 – Lungime (M)
20.45 – 5.000 m (F)
21.05 – 5.000 m (M)
21.25 – 4×100 m (F) Serii CT
21.35 – 4×100 m (M) Serii CT
NR – Probele de aruncarea ciocanului se vor desfășura în Parcul Babeș, de la ora 18.30 – sâmbătă, 2 iunie, la feminin, și duminică, 3 iunie, la masculin. Festivitatea de Deschidere va avea loc pe Cluj Arena, sâmbătă, la ora 18.45
