A unei țări întregi? A sportului privat și de stat din România? A demonstranților de partid din Piața Victoriei (site-ul oficial al WTA chiar așa a crezut când a văzut atâta lume adunată!!!!)? A specialiștilor care ne explică de vreo două săptămâni cum stă treaba cu lungul de linie și cu venitul la fileu?
Nu. În primul rând e victoria ei, a Simonei! E victoria celor trei finale de Grand Slam pierdute, e victoria acelui 0-6, 1-6 cu Muguruza de la Cincinati, e victoria acelui Wimbledon de acum trei ani, când Simona a ieșit din primul tur. E victoria înfrângerilor pentru care și-a încasat criticile cu solemnitate. E victoria ei, a familiei ei, a celor care au susținut-o din tribunele pariziene și a celor care i-au ținut pumnii în fața televizorului.
E victoria celor care se descurcă emoțional la acest nivel și fără explicațiile metafizice și alambicate ale specialiștilor. Ca să susții o sportivă într-un turneu atât de important, nu e nevoie să fii specialist, să discuți doct despre forehand sau smash. Un astfel de turneu și o astfel de finală se văd cu ochii și cu inima. Se degustă și se înțeleg inclusiv de către cei care nu știu că la 6-6 e tie-break, și de către cei care nu știu câte puncte și câți bani dă WTA pentru un Grand Slam. O astfel de izbândă colosală se consumă așa cum e ea, cu toate adjectivele, cu toate lacrimile sincere.
Există pericolul ca în zilele și săptămânile următoare Simona să devină un car de luptă manevrat de șefii sportului, de politicieni, de ideologii și de teorii de care cei care i-au ținut pumnii fără să știe ce e un break sau un rebreak, pur și simplu sunt străini.
Mesajul pe care marea campioană va trebui să-l transmită în viitorul aoropiat este că ea aparține tuturor care au fost lângă ea cu sufletul în acea sîmbătă atât de plină de tot soiul de evenimente care vor face eforturi să se asocieze, măcar ca dată de calendar, cu finala de la Roland Garros.
9 iunie 2018 va trebui să devină ziua care să-i fi făcut pe oamenii care i-au ținut pumnii Simonei să-și îndrepte copiii spre sport și să-i învețe că acest sport e o chestiune care-ți poate răsplăti emoțiile cu acest gen de bucurii. Cam asta trebuie să înțelegem dincolo de 3-6,6-4,6-1 și alte cifre destul de complicate.
