Redutabila, necruțătoarea, apriga, imprevizibila Dudelange, cea pe care o ridicăm în slăvi că a eliminat Legia Varșovia, cea despre care vorbim apreciativ, spunând că nu mai există echipe mici și că fotbalul luxemburghez e într-o spectaculoasă detentă, a luat bătaie acasă cu 4-1, în leșinatul campionat din Marele Ducat, de la Mondorf-les-Bains, o echipă de care probabil că n-a auzit nimeni din afara respectivului sat de graniță (în Luxemburg toate localitățile sunt de graniță, de fapt Luxemburgul e el însuși o mare graniță).
Așadar, Dudelange e penultima în puternicul campionat local. Iar explicații firește că sunt. Jucătorii, mulți dintre ei fotbaliști doar part-time, cu servicii prin alte părți, au fost apăsați de povara de a-și părăsi familiile în weekend pentru câteva ceasuri, dedicate fotbalului. Și încă o explicație: cum portarul titular a fost accidentat grav după o intrare tare a lui Cristi Manea, între buturi s-a aflat un tip de vreo o sută douăzeci de kilograme, același care a intrat în poartă în minutul 54 al partidei cu CFR, fără să fie deranjat de vreun șut vișiniu. Pleziriștii de la Mondorf-les-Bains au înțeles altfel lucrurile și au șutat de câteva ori spre spațiul apărat de acel tip care se apleacă extrem de greu din cauze medicale firești: obezitate, hipertensiune arterială, atrofie musculară, posibil diabet.
Întorși din Benelux după o noapte cu genunchii la gură, ceferiștii au fost la fel de leșinați și la Mediaș. De fapt nu ei au fost leșinați, ci alții. Cu Gazul au fost utilizați din start Peteleu, Lang, A. Radu, Males, De Luca, Ioniță, Costache, Tambe. Cu luxemburghezii vor fi pe teren la început Cr. Manea, Vinicius, Camora, Hoban, Omrani, Mailat, Țucudean. Poate și Culio sau Djokovic, dacă se repară.
Singura certitudine a CFR-ului la Mediaș a fost portarul Jesus Fernandez. El i-a salvat de o înfrângere clară pe Târnave și probabil că de-acum înainte Arlauskis va trebui să-și pună bureți în șort, să nu-l doară fesele de la contactul cu banca de rezerve. Ce e curios e că, deși îmbunătățită pe final cu Omrani și cu Mailat, CFR n-a avut nicio ocazie în condițiile în care Gazul rămăsese cu om în minus pentru ultimele 20 de minute! Pe campioană nu părea s-o intereseze că în afara jumătății ei de teren mai există încă o jumătate. Anume cealaltă!
Nu l-am pomenit la schimbările care au îmbunătățit componența CFR-ului pe Julio Baptista, pentru că el n-a îmbunătățit-o. Pur și simplu n-a existat. Ce a făcut fostul megastar al Realului în cele 25 de minute state pe teren (e termenul cel mai corect acest ”state”) făcea orice persoană particulară de până la 70 de ani, aflată în posesia avizului medicului de familie că poate face efort.
De la această stare vegetativă, de plantă neudată, care crește doar cu lumină de la soare, CFR trebuie să ajungă joi în postura de a elimina pe Dudelange. E OBLIGATĂ să facă asta! E IMPERATIV, NEAPĂRAT, ESENȚIAL ca echipa care deține laurii campionatului românesc să treacă de pleziriștii din Luxemburg. Să-i bată cu 3-0 în 90, 120 sau în câte minute o fi să fie. La penalty-uri, la șuturi de la centrul terenului, din tribună sau de pe Feleac. Fotbalul românesc nu merită umilința pe care CFR-ul e pe cale să i-o ofere, ieșind din cursă în fața unui adversar din Luxemburg. Dacă se va întâmpla asta, va fi un DEZASTRU NAȚIONAL, iar toți cei de-acolo, jucători cu aere de vedete, conducători care trag sforile, patroni reali sau dați cu vopsea invizibilă, vor trebui SĂ NE LASE!!!!
Nu e presiune pusă pe nimeni, e doar realitate. Mai sunt trei zile.
