După etapa trecută, Hermannstadt nu mai avea locuri pe unde să înmagazineze toate laudele primite în urma egalului obținut pe terenul campioanei. Era văzută deja chiar ca o componentă a play-off-ului. Coincidența sorților a făcut însă ca imediat după jocul din Gruia să aibă parte de încă o deplasare grea, pe terenul celeilalte candidate la titlu, FCSB. De această dată, prestația sa a fost jalnică, „excelând” căpitanul Dâlbea, cel mai periculos om din atacul… steliștilor. Nu merg până acolo încât să consider că echipa sibiană a avut intenționat această diferență de comportament, care până la urmă a făcut ca ecartul dintre CFR și FCSB să scadă din nou la trei puncte. A fost doar chestie de noroc și ghinion. CFR nu jucase rău cu echipa sibiană, numai că n-a avut norocul ca mingea să intre de mai multe ori în poarta acesteia la ofensiva susținută spre poarta lui Căbuz, însă a avut ghinionul să primească un gol, la puținele acțiuni spre poarta lui Arlauskis, care a descentrat-o. Acum însă, FCSB nu numai că a avut norocul ca atacurile sale să se materializeze repede cu gol, ba chiar și-au băgat adversarii mingea în „ațe”, prin amintitul nefericit Dâlbea. Iar apoi totul i-a mers ca uns, permițându-și să-și rotunjească și golaverajul cu până nu demult lăudata echipă sibiană. CFR Cluj nu a jucat rău nici acum, la Craiova, unde se poate spune că iar a fost o discuție de noroc și ghinion. „Vișiniii” nu au profitat de perioada bună în care își trimisese în corzi adversara, când mingea a vrut doar să ocolească poarta olteană sau dacă nu, să se lovească de vreun picior, umăr, piept, cap etc, în drumul său spre plasă. În schimb, la poarta cealaltă, aceeași minge, cu atacuri poate chiar mai puțin elaborate, s-a lăsat convinsă să atingă ținta. Astfel, CFR Cluj, dintr-o echipă care părea că va defila din avangardă spre play-off, tremură acum că ar putea pierde prima poziție. Iar până acum, cine a fost prima în clasamentul regular, a luat titlul.
Iată că mașinăria cu piese noi a lui Mircea Rednic (în foto), de care se îndoiau mai toți, continuă să funcționeze bine. A avut și ceva noroc la Sfântu Gheorghe, unde un rezultat de egalitate era mai conform realității, așa cum cu fair-play a recunoscut și antrenorul oaspeților, dar nu s-a mișcat rău. Păcat de discursul lui Eugen Neagoe de după acest meci, unul care nu-i face cinste, în care practic și-a căutat alibi pentru cele zero puncte de până acum, dând de înțeles cum că echipa sa n-ar fi lăsată să pătrundă în primele 6. O acuzație ieftină, fără niciun suport, vizibil fiind doar faptul că Sepsi nu arată prea bine după această pauză de iarnă. Dinamo a învins cinstit, penalty-ul de care a beneficiat fiind corect acordat. Au apus vremurile când fostul clubul al internelor pârjolea în jur. Acum pierde și câștigă pe bune.
Astra se mișcă bine, priindu-i pauza de iarnă și pare o candidată cu șanse mari la locurile de play-off. Același lucru se poate afirma și despre FC Botoșani. Viitorul nu se simte deloc bine, a ajuns la șase partide consecutive fără victorie și dacă va continua într-un asemenea ritm nu ar fi de mirarare să o vedem sub locul 6.
Victorii mici ca scor, dar importante în economia clasamentului au obținut CSMP Iași și Dunărea Călărași.
Cifrele etapei
# Meciuri „rotunde”pe prima scenă: al 150-lea pentru Mendy (Dunărea), al 50-lea pentru Val. Cojocaru (Viitorul).
# Debut: Hambo (Astra), Henderson (Dunărea), Cadamuro, João Meira, Iloki (toți Concordia), Rubén Miño, W. Semedo, Boris Garrós (toți CSMP Iași), Offenbacher, Lendrić (ambii Hermannstadt). Așadar 10 și numai străini.
# Golul 1: Ammari (Dunărea)
# FCSB a marcat golul oficial cu numărul 5.000 (prin Filipe Teixeira) în Liga I
# Viitorul a primit golul 300 (de la Alibec)
# Dinamo a jucat meciul 2150
