- De încercat să construiască în fotbal, o fac toți. Tu păcălește-i, spune-le că vrei să construiești, dar de fapt distruge. În fond ai câștigat destui bani cu fotbalul, ar fi neelegant să zici dintr-o dată că nu te mai interesează, e mai interesant să asiști cum FCSB, odinioară Steaua, arde moleculă cu moleculă.
- Distruge-l pe Vlad, nu ținându-l pe tușă, nu împrumutându-l la un nivel inferior, ca să joace, ci băgându-l în echipă. La un moment dat va lua un gol parabil, cum a fost al doilea cu Poli iași, puținul public îl va huidui copios, iar tu vei spune despre el că a dormit în poartă. Abia așa îi dai lovitura de grație, printr-o crucificare publică și definitivă!
- Nu te sinchisi că te refuză antrenori după antrenori. Ce mare lucru e să refuzi? Propoziția cu „Steaua nu se refuză” era valabilă altădată. Abia acel antrenor care nu te refuză e bărbat adevărat. A-l refuza pe nea Gigi e o chestie comună, a-i accepta oferta e un act de bravură ieșit din comun.
- Strânge toată uruiala campionatului și apoi miră-te că pierzi meci după meci. Marc a căzut în „B” cu Chiajna și probabil n-ar mai fi fost titular nici acolo. Thierry Moutinho n-ar fi prins, la Petrescu, nici echipa de Europa, nici pe cea de campionat, și probabil nici pe cea de împărțit ghiocei în Mall-uri de Ziua Femeii. „Micul Lampard”, dacă ar merge la Reșița de baștină, în liga a doua, ar avea probleme cu titularizarea. Și mai sunt și alții. Privește atent, Miron, pe care tot vrei să-l iei de luni și luni, are burtă, i se văd colăceii prin tricou!
- Apropo de burtă. L-ai așteptat șase etape interne plus șase meciuri de Europa pe „Bizon”. Nici când a venit prima dată în România și n-a încăput pe ușa vestiarului, nu era atâta cât e acum. Nu poți să pretinzi grupele Europa League etalând în playoff șunci și gușă. Ca să se accidenteze din nou, Gnohéré nu trebuie neapărat să joace. E suficient să se suie pe cântar.
- La fel de mult ca pe Gnohéré l-ai așteptat și pe Pintilii. Admirabilul Mihai e un lider autentic de vestiar și un fost fotbalist de bună calitate. Dar un „fost”. De câțiva ani încoace, aparițiile lui sunt frugale, accidentările îl chinuiesc, iar voi tot sperați că va fi punctul de sprijin în jurul căruia se va coagula Universul. Apropo, de ce nu-l iei și pe Bourceanu, să refaceți cuplul de vis? Sezonul trecut a luptat la retrogradare cu Dunărea Călărași, are experiența zonei fierbinți a clasamentului.
- Admiră-ți opera de a-l lua pe Vali Crețu la 30 de ani. Bun fotbalist, nimic de zis. Dar băiatul ăsta a fost aici timp de un deceniu și pe voi nu v-a interesat. L-ați luat abia acum, când au început să-i dea ghioceii pe la tâmple.
- Lasă-l pe Tănase să zică ce vrea, să-i facă praf pe toți în declarații! Nici Messi nu vorbea astfel despre neputincioșii săi coechipieri, când Argentina pierdea meciurile de la Cupa Mondială. Dar „Tase” e lider. Nu? Sare în cap prin careurile adverse de câțiva ani și în curând arbitrii români n-or să-i mai dea penalty nici dacă-l iau adversarii în brațe și-l trântesc doi metri mai încolo.
- Pe Coman și pe Man, singurele produse de export, nu-i da, mai ține-i! Cere 50 de milioane, cere o sută, și între timp lasă-i să le crească valoarea în temeinicele repetiții cu arcuș ale dirijorului Vergil sau ale succesorilor la fel de pricepuți. În curând o să-i oferi la schimb cu vreun adolescent de la Botoșani sau cu vreo rezervă de la Voluntari.
- Să te lași te-ai gândit vreodată? Probabil că nu, pentru că dacă te-ai lăsa, n-ai mai apărea zilnic la televizor. E singura miză a unui dezastru total.
