George Pușcaș a irosit un penalty în meciul cu Norvegia, iar tânărul fotbalist român s-a ales cu nenumărate critici din acest motiv. Dincolo de acestea, însă, îmi permit să reamintesc de o altă lovitură de pedeapsă de care au beneficiat tricolorii noștri. Mai exact de aceea din meciul câștigat (2-1) în fața Angliei, în 1981. Și amintesc de ea fiindcă execuția a fost prefațată de o ”schemă” care l-a derutat pe portarul Clemence.
S-a întâmplat tot în 15 octombrie, dar cu 38 de ani în urmă. România lui Valentin Stănescu obținea atunci, pe locul unde se ridică astăzi ”Arena Națională”, în fața unui public entuziast – au fost 80.000 de spectatori pe ”23 august” -, prima victorie într-un meci oficial cu Anglia, țara unde se inventase fotbalul. Formată din jucători proveniți de la Steaua și Universitatea Craiova, cărora li se adăuga Ion Munteanu II de la Sportul Studențesc, reprezentativa noastră a deschis scorul prin Marcel Răducanu (min. 35), însă a fost egalată de Woodcock (min. 64). Cu un sfert de oră înaintea fluierului de final, ”motoreta” Crișan a scos un penalty. Unul de care a depins obținerea acelui succes. Vedetă a echipei noastre, poreclit ”Charlot” de exigentul Eugen Barbu, Marcel Răducanu și-a așezat mingea pe punctul cu var de la 11 metri, dar cu toate acestea Anghel Iordănescu a fost cel care a transformat. Mai apoi, s-a explicat stratagema: s-a evitat astfel un contact viziual între executant și portarul Clemence. Unul prin care englezul ar fi putut ”citi” din privirea fotbalistului nostru colțul în care va trage.
Concluzia e una singură. Pe vremuri, fotbaliștii români tratau cu maximă seriozitate fazele fixe. Atât la antrenamente, cât și în meciuri. Iar fotbaliști precum Dobrin, Dumitru, Iordănescu, Lucescu, Balaci, Beldeanu, Irimescu, Stoica sau Boloni nu se călcau pe picioare, unii pe alții, atunci când România beneficia de o lovitură de pedeapsă.
