Echipa de rugby a României a disputat primul meci cu Andy Robinson antrenor. Iar Stejarii și-au testat forțele în fața georgienilor, principalii lor rivali din ultimii 20 de ani. Naționala noastră a rezistat 58 de minute, prea puțin pentru acest nivel.
Iată XV concluzii pe care le-am tras după confruntarea de la Tbilissi, din prima etapă a ediției 2020 a Rugby Europe Championship:
I – Pentru prima dată în istorie, echipa Georgiei a marcat cel puțin 40 de puncte într-un meci cu România. Până acum ”lelos” izbutiseră să înscrie peste 30 de puncte de două ori: 31-20 în 2001 și 38-9 în 2016. România n-a marcat niciodată mai mult de 35 de puncte într-un meci cu Georgia: 31-23 în 2002 și 35-10 în 2006.
II – Georgia a reușit a doua victorie, ca diferență de scor (+28), contra României, după acel 38-9 (+29) din 2016. Și atunci, ca și acum, Georgia a marcat șase încercări. Pe de altă parte, România n-a mai izbutit să câștige la Tbilissi din 2003 (19-6)…
III – Din 2010 încoace, Georgia a câștigat de 9 ori în fața României, a pierdut de două ori, iar un meci l-a încheiat la egalitate, 9-9 la București, în 2013.
IV – Georgia are 61 jucători legitimați la echipe din primele două divizii profesioniste ale Franței, România doar 7… Din acest punct de vedere și Spania stă mai bine decât țara noastră, având 21 de rugbyști legitimați în Top 14 și Pro D2.
V – În ultimii ani, echipa României a pregătit participarea în Rugby Europe Championship prin cantonamente în țări cu climă mediteraneeană: Portugalia (2017, 2019) și Turcia (2020). Cu toate acestea, naționala noastră a pierdut de fiecare dată primul meci, având căderi din punct de vedere fizic după pauză: 38-41 cu Germania (2017), 9-18 cu Georgia (2019) și 13-41 cu Georgia (2020).
VI – Faptul că în România nu se poate juca rugby în timpul iernii afectează evoluțiile naționalei în Rugby Europe Championship. Dacă ar fi avut mai mulți jucători în campionatele din Vest, cele în care se joacă și pe timp de iarnă, jucătorii care s-au îmbolnăvit acum (gripă) ar fi fost înlocuiți mai ușor.
VII – În fața Georgiei, România a folosit și câțiva jucători neexperimentați. Faptul că nu mai există selecționata Bucureștilor, care să participe din toamnă în cupele europene, afectează și procesul de promovare a jucătorilor în prima reprezentativă.
VIII – Cu toate că a (re)apărut în urmă cu doi-trei ani, reprezentativa secundă a țării noastre (România A) reprezintă un alt proiect care nu s-a dezvoltat… În anii 60-70, de pildă, România își permitea, la un moment dat, să joace un meci contra Franței cu o echipă și, în același weekend, să dispute un alt meci, contra unor echipe de rang secund (Polonia, URSS, RDG, Cehoslovacia), cu echipa secundă.
XIX – Nici ideea ca în Rugby Europe Championship să se dispute și meciuri între echipele de tineret (U20), așa cum se întâmplă în Six Nations, nu s-a concretizat… Georgia, în schimb, participă la Cupa Mondială U20, neîntrerupt, din 2015 încoace.
X – Așa cum s-a întâmplat și la ultimele meciuri din 2019, România a folosit în Georgia un singur jucător naturalizat, și anume pe Johan van Heerden.
XI – Cu siguranță că Andy Robinson nu a avut timp să-și impună ideile în jocul echipei României. Probabil ca acesta abia și-a făcut o primă impresie despre grupul pe care îl are la dispoziție.
XII – Am remarcat acea pasă cu piciorul dată de Cătălin Fercu la eseul lui Florin Vlaicu. O pasă pe care nu o vedem prea des la naționala noastră. Și este un procedeu tehnic prin care poți depăși apărarea adversă. Astfel de scheme au fost și sunt folosite îndeosebi în rugby-ul în 13. De acolo au pătruns și în varianta în XV a rugby-ului. Și au făcut-o, în principal, australienii, care domină cu autoritate varianta în 13. Ultimul eseu marcat de România după o astfel de pasă cu piciorul (e adevărat, aceea a fost mult mai lungă), și de care îmi amintesc, datează din 2004, dintr-un meci câștigat (25-18) cu Georgia, la Iași. Atunci Ionuț Tofan a pasat cu piciorul, iar Lucian Sîrbu a preluat balonul din mișcare, a depășit perdeaua defensivă adversă și a marcat. Mai e ceva de spus: cei doi exersau această schemă la Racing Metro Paris, unde erau colegi.
XIII – Din punct de vedere al evoluției scorului, până la pauză, echipa României a acționat așa cum scrie la manual. Condusă cu 5-0, ea a ”pus jos” loviturile de pedeapsă primite, trecând în avantaj (6-5). Georgia, în schimb, a fost cam cu… nasul pe sus. În sensul că a jucat la mână penalitățile, încercând să ne înscrie eseu. Abia înainte de pauză, când timpul era pe sfârșite, gazdele au decis să fructifice o lovitură de pedeapsă, mergând la vestiare în avantaj (8-6).
XIV – Georgia a izbutit să înscrie cele 6 eseuri după acțiuni lucrate și în moduri diferite. Ceea ce arată un joc complet al georgienilor. Primul eseu, cel marcat de Abzhandadze, de pildă, a venit la capătul unei faze de atac în 17 timpi! Al treilea eseu, cel înscris de Gigashvili, a fost urmarea unei acțiuni cu pachetul de înaintare. E de semnalat, totodată, că naționala noastră a primit încercări atât la debutul reprizelor (min. 6, respectiv min. 45), cât și la final de meci (min. 78).
XV – La meci au asistat ”doar” 20.000 de spectatori. (*) Când, de regulă, meciurile Georgia – România adunau și 50.000 de oameni la Tbilissi.
(*) potrivit foii oficiale de meci
