Prezentam în primul episod nașterea echipelor naționale de fotbal în Europa. Prin cronologia apariției lor s-a putut constata încă o dată cum răspândirea sportului-rege a pornit din vestul continentului nostru extinzându-se spre est, „molipsind” în drumul său toate teritoriile. În episodul de față vom vedea fiecare dintre aceste reprezentative la ce bilanțuri generale au ajuns. Aceste bilanțuri ne pot arată cantitatea, dar prin rezultatele obținute și calitatea fotbalului acestor grupări naționale. În afara trofeelor câștigate sau a numărului de competiții de anvergură la care au luat parte, este și acesta un instrument de măsurat calibrul unor asemenea formații.
Mai jos sunt trecute în ordine alfabetică toate actualele și fostele echipe reprezentative din Europa cu bilanțurile lor
Albania
Bilanț general: 336. 84. 69. 183. 302-531 (coeficient valoric 35,2%)
Andorra
Bilanț general: 166. 7. 20. 139. 47-426 (coeficient valoric 10,2%)
Anglia
Bilanț general: 1001. 570. 241. 190. 2199-984 (coeficient valoric 68,9%)
Armenia
Bilanț general: 211. 52. 43. 116. 214-367 (coeficient valoric 34,8%)
Austria
Bilanț general: 783. 325. 169. 289. 1390-1227 (coeficient valoric 52,3%)
Azerbaidjan
Bilanț general: 256. 49. 69. 138. 192-432 (coeficient valoric 32,6%)
Belarus
Bilanț general: 239. 73. 61. 105. 274-332 (coeficient valoric 43,3%)
Belgia
Bilanț general: 787. 340. 165. 282. 1399-1260 (coeficient valoric 53,6%)
Bosnia-Herțegovina
Bilanț general: 223. 92. 48. 83. 335-295 (coeficient valoric 52,01%)
Bulgaria
Bilanț general: 686. 287. 187. 289. 1104-1126 (coeficient valoric 55,4%)
Cehia (inc. Bohemia-Moravia)
Bilanț general: 296. 158. 57. 81. 535-311 (coeficient valoric 63%)
Cehoslovacia
Bilanț general: 499. 228. 116. 155. 929-666 (coeficient valoric 57,3%)
Cipru
Bilanț general: 357. 70. 62. 225. 327-768 (coeficient valoric 28,3%)
Croația
Bilanț general: 322. 171. 86. 65. 562-318 (coeficient valoric 66,4%)
Danemarca
Bilanț general: 853. 393. 177. 283. 1571-1170 (coeficient valoric 56,4%)
Elveția
Bilanț general: 805. 282. 176. 347. 1178-1362 (coeficient valoric 45,9%)
Estonia
Bilanț general: 463. 119. 103. 241. 467-809 (coeficient valoric 36,8%)
Feroe
Bilanț general: 199. 27. 22. 150. 126-490 (coeficient valoric 19,1%)
Finlanda
Bilanț general: 757. 192. 158. 407.889-1539 (coeficient valoric 35,8%)
Franța
Bilanț general: 856. 424. 178. 254. 1519-1192 (coeficient valoric 59,9%)
Georgia
Bilanț general: 241. 73. 50. 118. 278-344 (coeficient valoric 40,6%)
Germania (inclusiv Germania de Vest)
Bilanț general: 961. 559. 195. 207. 2161-1127 (coeficient valoric 68,3%)
Germania de Est
Bilanț general: 293. 138. 69. 86. 501-345 (coeficient valoric 58,8%)
Gibraltar
Bilanț general: 46. 4. 3. 39. 17-172 (coeficient valoric 11,9%)
Grecia
Bilanț general: 576. 212. 139. 225. 708-810 (coeficient valoric 48,8%)
Irlanda
Bilanț general: 566. 222. 159. 185. 778-693 (coeficient valoric 53,2%)
Irlanda de Nord
Bilanț general: 644. 167. 148. 329. 675-1216 (coeficient valoric 37,4%)
Islanda
Bilanț general: 438. 128. 83. 227. 488-749 (coeficient valoric 38,7%)
Israel
Bilanț general: 467. 174. 106. 187. 715-669 (coeficient valoric 48,6%)
Italia
Bilanț general: 823. 437. 224. 162. 1432-817 (coeficient valoric 66,7%)
Iugoslavia
Bilanț general: 511. 243. 101. 167. 1046-796 (coeficient valoric 57,4%)
Kazahstan
Bilanț general: 203. 49. 48. 106. 217-339 (coeficient valoric 35,9%)
Kosovo
Bilanț general: 38. 15. 8. 15. 53-59 (coeficient valoric 50%)
Letonia
Bilanț general: 388. 111. 89. 188. 456-652 (coeficient valoric 40%)
Liechtenstein
Bilanț general: 194. 13. 24. 157. 81-560 (coeficient valoric 12,8%)
Lituania
Bilanț general: 348. 88. 67. 193. 352-647 (coeficient valoric 34,9%)
Luxemburg
Bilanț general: 403. 36. 49. 318. 250-1106 (coeficient valoric 15%)
Macedonia de Nord
Bilanț general: 238. 71. 59. 108. 274-320 (coeficient valoric 42,2%)
Malta
Bilanț general: 395. 46. 65. 284. 239-919 (coeficient valoric 19,8%)
Moldova
Bilanț general: 239. 46. 57. 136. 191-388 (coeficient valoric 31,1%)
Muntenegru
Bilanț general: 104. 34. 28. 42. 124-142 (coeficient valoric 46,1%)
Norvegia
Bilanț general: 849. 301. 200. 348. 1242-1398 (coeficient valoric 47,2%)
Olanda
Bilanț general: 808. 408. 177. 223. 1659-1041 (coeficient valoric 61,4%)
Polonia
Bilanț general: 838. 366. 206. 266. 1432-1129 (coeficient valoric 55,9%)
Portugalia
Bilanț general: 624. 300. 146. 178. 1045-726 (coeficient valoric 59,7%)
România
Bilanț general: 705. 313. 181. 211. 1160-897 (coeficient valoric 57,23%)
Rusia
Bilanț general: 303. 146. 81. 76. 519-340 (coeficient valoric 61,5%)
Saar
Bilanț general: 19. 6. 3. 10. 36-54 (coeficient valoric 39,47%)
San Marino
Bilanț general: 168. 1. 5. 162. 24-720 (coeficient valoric 2,1%)
Scoția
Bilanț general: 778. 367. 167. 244. 1341-964 (coeficient valoric 57,9%)
Serbia
Bilanț general: 145. 66. 34. 45. 218-153 (coeficient valoric 57,24%)
Serbia-Muntenegru / Iugoslavia mică
Bilanț general:122. 53. 35. 34. 194-130 (coeficient valoric 57,7%)
Slovacia
Bilanț general: 292. 118. 68.106. 419-370 (coeficient valoric 52,05%)
Slovenia
Bilanț general: 246. 85. 60.101. 301-304 (coeficient valoric 46,7%)
Spania
Bilanț general: 702. 412. 159. 131. 1411-637 (coeficient valoric 70%)
Suedia
Bilanț general: 1052. 518. 228. 306. 2116-1378 (coeficient valoric 60,7%)
Turcia
Bilanț general: 569. 219. 134. 216. 750-804 (coeficient valoric 50,2%)
Țara Galilor
Bilanț general: 661. 208. 143. 310. 830-1093 (coeficient valoric 42,2%)
Ucraina
Bilanț general: 265. 122. 74. 32. 159-124 (coeficient valoric 60%)
Ungaria
Bilanț general: 943. 444. 202. 297. 1923-1404 (coeficient valoric 57,8%)
URSS (inclusiv CSI)
Bilanț general:380. 211. 94. 75. 674-333 (coeficient valoric 67,9%)
Cu caractere italice am trecut echipele care nu mai există
Palmaresele naționale, pe mâinile unor neaveniți
Palmaresul unei echipe naționale ar fi trebuit să aibă un administrator foarte bine pregătit, care să știe ce înseamnă și să-l prețuiască la adevărata-i valoare, să nu-l considere un coș de gunoi în care poți deșerta orice. De fapt, sarcina în sine prin definiție nu ar fi trebuit să fie una complicată, căci dintr-un asemenea palmares ar trebui să facă parte doar meciurile împotriva unei adversare similare. Nu contra unei echipe de club, nu contra unei echipe secunde, olimpice, under 23 sau 21, nu împotriva unei combinate continentale etc. Din nefericire acest lucru nu s-a întâmplat. De aceea, mai toate aceste palmarese au „viruși”. Unele chiar foarte mulți. Să-i dăm totuși Cezarului ceea ce-i aparține, deoarece din fericire au existat sau au apărut ulterior destui oameni pricepuți care au reușit să ordoneze și să facă curățenie, astfel încât aceste palmarese naționale să-și merite numele. Doar că o idioțenie transmisă deja din generație în generație e foarte greu apoi să fie extirpată din conștiințele microbiștilor.
# Mai există un soi de defecte prezente în aceste palmarese, atunci când un meci este recunoscut doar de o parte ca fiind de palmares, iar de alta nu. Motivele sunt multiple, de la prostie până la reavoință. O parte anunță din start că la respectivul meci nu va participa cu echipa națională din diverse motive, însă cealaltă parte din diverse motive meschine, mai ales dacă rezultatul îi este favorabil sau dacă are nevoie de încă un meci la dosar, se face că nu înțelege, introducându- l în palmares! Un exemplu în acest sens este un meci din 02.02.2013, la Málaga unde o echipă divizionară a României a întâlnit Polonia, pierzând cu 1-4. FIFA și federația poloneză au fost anunțate de FRF din timp de acest lucru. La FIFA mai există cu siguranță acea adresă. Polonezii însă s-au făcut că „plouă”, așa că și-au adăugat acel meci în palmares. Și sunt sute de asemenea meciuri în mai toate palmaresele, inclusiv la case mai mari. # Mai dau un alt gen de exemplu de eroare apărută, legat tot de naționala noastră. În ianuarie 1984, o „echipă divizionară a României”, conform celor scrise în cotidianul „Sportul”, participa la un turneu patrulater în Ecuador alături de echipele olimpice ale Poloniei, Chile și țării gazdă. Acea „echipă divizionară a României” avea în componență pe aproape toți jucătorii formației reprezentative. Dacă în întâlnirile cu primele două adversare n-a existat vreo problemă, ne-am trezit că la ultima, cea cu echipa gazdă, ziaristul de la „Sportul” prezent de la fața locului, cu de la sine putere, a considerat acel meci ca fiind între echipe naționale, și asta chiar în cronica partidei apărută în ziar, cu atât mai mult că a fost și o victorie a românilor! În echipa olimpică ecuadoriană erau mulți jucători care evoluau deja în cea națională, iar acest lucru l-a făcut pe respectivul jurnalist să considere, repet, cu de la sine putere, ca fiind meci de națională. Ba a venit și cu un argument șmecheresc, cum că federația din Ecuador ar fi fost cea care a propus înaintea jocului acest lucru… Parcă așa ceva s-ar putea stabili la o bere, înaintea partidei, „ce-ați zice băi amigos rumanos ca azi să ne închipuim că joacă echipele noastre naționale?”. Se poate limpede recepta nonsensul existent, adică primele două jocuri care aveau același statut nu au intrat în palmares, și a intrat acesta!!! Atunci însă „Sportul” fiind singura sursă, iar România și lumea în general se afla departe de sistemul informațional de astăzi, acel meci a rămas multă vreme în palmares, fiind peste ani scos, după ce am aflat realitatea. Acesta a avut o finalitate fericită, dar multe alte asemenea bazaconii au rămas. # În loc să arunce banii și să-și consume energia pe tot felul de prostii, FIFA ar putea media aceste situații căci dispune de toate resursele. Ar forma o comisie specială pentru asemenea dezacorduri, formată din istorici ai fotbalului, ziariști specializați, într-un cuvânt oameni care se pricep și nu ceea ce se găsește azi prin birourile instituției de la Zürich, corporatiști la costum și cu gel în păr care au în cap doar acel gel. Aceștia ar urma să ia caz cu caz, adunând documente existente în instituție, din presa vremii, puncte de vedere din partea părților beligerante etc, alcătuind astfel un dosar. Înainte le-ar da posibilitatea celor două părți să cadă la pace asupra partidei în cauză, pentru că și un asemenea lucru este posibil. Dacă însă nu se ajunge la un acord, atunci având toate documentele amintite puse cap la cap, comisia ar lua o decizie care va rămâne literă de lege pentru meciul respectiv. # Problema cu echipele olimpice care se suprapun peste echipele naționale, mai ales în fostele țări socialiste, este una amplă, întâlnită mai peste tot, motiv pentru care le voi acorda o abordare separată. # Există circumstațe atenuante la meciurile unde apar echipe naționale de amatori din anii interbelici, când puține țări adoptaseră profesionismul în fotbal. # La naționalele modeste precum Luxemburg, Malta sau Cipru, palmaresele lor cuprind multe meciuri împotriva unor diverse selecționate B, C, amatori, tineret, ale unor țări cu fotbal dezvoltat, aceasta deoarece „originalele” nu se coborau la acea vreme să joace împotriva lor. Cum să vină de exemplu profesioniștii din Anglia să piardă timp și bani pentru un amical cu amatorii din Luxemburg? # Cele mai ciudate meciuri incluse în unele palmarese: În cel al Franței există meciuri împotriva „FIFA stars XI”, „Africa XI”, „Central America XI”; și în cel al Angliei este unul cu „FIFA stars XI”; în al Țării Galilor apărea unul cu „restul Regatului Unit” care din fericire a fost scos; în al Portugaliei este inclus un meci cu selecționata statului brazilian Goiás; cei care s-au ocupat inițial de palmaresul Finlandei n-au ținut cont în niciun fel de jocuri cu echipe B, C, amatori, tineret etc, considerându-le ca meciuri inter-țări în toată regula, ulterior niște oameni mai pricepuți făcând precizări sau chiar o „curățire”.
Suedia, echipa cu cele mai multe meciuri, Spania cu cel mai bun coeficient valoric
# Ar fi fost de așteptat ca naționala Angliei (apărută în 1872) să aibă bilanțul care să cuprindă cele mai multe meciuri. Dar ea ocupă doar locul 2, cu 1001 partide disputate, după cea a Suediei (apărută în 1908) care are 1052. De altfel, cele două sunt singurele care au depășit granița a 1000 de meciuri. Explicația vine de la faptul că reprezentativa Suediei a avut un număr constant de 10-12 meciuri pe an. Iar în perioadele celor două războaie mondiale, când englezii au suspendat complet activitatea, cum Suedia și-a declarat neutralitatea la ambele, echipa sa națională a putut susține și în acele perioade un număr de meciuri, mai mic decât de obicei, dar care s-au adunat. # Într-un asemenea top 20 al numărului total de meciuri, cele două sunt urmate de: Germania (a 1908) 961, Ungaria (a 1902) 943, Franța (a 1904) 856, Danemarca (a 1908) 853, Norvegia (a 1908) 849, Polonia (a 1921) 838, Italia (a 1910) 823, Olanda (a 1905) 808, Elveția (a 1905) 805, Belgia (a 1904) 787, Austria (a 1902) 783, Scoția (a 1872) 778, Finlanda (a 1911) 757, România (a 1922) 705, Spania (a 1920) 702, Bulgaria (a 1924) 686, Țara Galilor (a 1876) 661, Irlanda de Nord (a 1882) 644. Așadar, cantitatea nu aduce automat și calitate, după cum se poate observa, unele puteri ale fotbalului fiind mai jos situate decât s-ar crede, iar campioana europeană en titre, Portugalia, nici măcar nu este prezentă în acest top! # Invers, un top 10 de această dată al echipelor cu cele mai puține jocuri: Saar 19, Kosovo 38, Gibraltar 46, Muntenegru 104, Serbia-Muntenegru 122, Serbia 145, Andorra 166, San Marino 168, Liechtenstein 194, Feroe 199. Așadar, echipele țărilor apărute mai târziu. # Pentru un top al calității, am calculat pentru fiecare națională în parte procentajul de puncte realizat (am acordat 2 puncte pentru victorie și 1 pentru egal) față de cel total rezultând coeficientul valoric. Astfel un top 20 în acest caz arată astfel: Spania 70%; Anglia 68,9%; Germania 68,3%; URSS 67,9%; Italia 66,7%; Croația 66,4%; Cehia 63%; Rusia 61,5%; Olanda 61,4%; Suedia 60,07%; Ucraina 60%; Franța 59,9%; Portugalia 59,7%; Germania de Est 58,8%; Scoția 57,9%; Ungaria 57,8%, Serbia-Muntenegru 57,7%; Iugoslavia 57,4%; Cehoslovacia 57,3%; Serbia 57,24%. România se situează pe locul 21, cu 57,23%. Observăm că ar corespunde în cea mai mare parte realității. Ceea ce intervine neconform este în cazul echipelor cu mai puține meciuri care nu au apucat să adune prea multe înfrângeri ca să-i micșoreze astfel coeficientul. Așa se explică pozițiile foarte sus ale fostelor țări URSS, Germania de Est, Iugoslavia și Cehoslovacia, precum și a noilor apărute Rusia, Ucraina, Serbia ori Serbia-Muntenegru. La acestea din urmă însă acel coeficient va mai scădea în timp. Iar faptul că echipe care strălucesc în prezent, precum Franța sau Belgia, se situează mai jos decât ne așteptam este din cauza multelor rezultate slabe din trecut înregistrate de acestea. # Un top 10 al celor mai modești coeficienți: San Marino 2,1%; Andorra 10,2%; Gibraltar 11,9%; Liechtenstein 12,8%; Luxemburg 15%; Feroe 19,1%; Malta 19,8%; Cipru 28,3%; Moldova 31,1%, Azerbaidjan 32,6%. Nimic surprinzător aici. # În 2020, doar 6 naționale europene au apuca să joace, evident toate meciuri amicale: Belarus, Bulgaria, Islanda, Kosovo, Moldova și Suedia.
