Episodul 4 – Pelerinajul
Personajele:
Răzvan Powerpoint – Șeful.
Murgu – fost jucător de fotbal, actual selecționez.
Cosmin Cosma – fost jucător și selecționez.
Coana Mița Meinkampf – menajeră, cam trecută de floarea vârstei, fostă producătoare (asta după spusele ei, fără prea multe detalii).
Ciorchin – fost ziarist de sport, actual consilier pe probleme de aritmetică.
Slujiță – fost om de fotbal, consilierul personal al Șefului.
Comitetul (Executiv) – personaj colectiv aproximativ imaginar, format din reprezentanții unor microorganisme mai mult sau mai puțin vegetale.
Vocea Prezidențială (sau Vocea, pur și simplu) – no comment.
Nea Migi – El Însuși
Cuțu
Călugări în civil (și nu numai).
Alegători, amărășteni, public.
Știm deja unde se petrece acțiunea. Orice asemănare cu imobilul care găzduiește Federația Română de Fotbal este teribil de întâmplătoare. Consumatorii prezenți în sala de ședințe, respectiv Șeful, Murgu, Cosmin Cosma, Coana Mița Meinkampf, Ciorchin, Slujiță, grupul Comitetului Executiv și reprezentanții presei (vorba vine) au înțepenit în poziție de despescu (cazonă). Pe ecranul gigantic, aflat într-un capăt al sălii, a apărut binecunoscuta mască tip Guy Fawkes, în vreme ce din difuzoare se aude inconfundabila voce a principalului locatar al palatului Cotroceni (no name, nu ne interesează).
Vocea Prezidențială: Jo napot kivanok, Fe-Re-Fe!
Murgu (impresionat): M-mmasca… vorbește!
Cosmin Cosma: Dada… chiar vorbește! O fi de firmă? Să ne luăm și noi, că tot e carantinelă.
Coana Mița Meinkampf (nostalgică): Am mai văzut masca asta pe undeva… cred că în America. Eram odată la un restaurant cu specific bărbătesc, unde invitatele trebuiau să se așeze sub masă (ceilalți fac gesturi necuviincioase, mai puțin Răzvan Powerpoint, care îi face semn Miței să tacă).
Vocea: Credeați că nu voi afla ce puneți la cale? Mie nu îmi scapă nimic! Vă urmăresc cu mare atenție și îngrijorare.
Răzvan Powerpoint (încercând să scape din încurcătură): Păi să vedeți… noi… cei de la federație… adică trebuie să fie o neînțelegere la mijloc! Întotdeauna am respectat…
Vocea (fără să-l bage în seamă pe antevorbitor): Am impresia că în această sală se ascunde un elefant! (toți își îndreaptă privirile spre Coana Mița) Precizez că nu voi tolera sabotarea efortului instituțiilor statului de a ține pandemia sub control! (Slujiță aplaudă din reflex, atrăgându-și priviri dezaprobatoare)
Vocea (continuă netulburată): Dragi concetățeni, cam așa vom arăta în perioada imediat următoare (arată spre masca Guy Fawkes). Vom purta această mască atât în spațiile închise, respectiv în sălile de sport și agrement, cât și pe terenurile de fotbal sau destinate altor discipline sportive! (rumoare în sală). Știu, va fi greu să respirăm sub ea, mai ales dacă o vom asorta, facultativ, cu peruca și pelerina întâlnite prin filme. De altfel, la propunerea sepepecialiștilor epidemiologi, fiecare sportiv va fi dotat cu lopată pentru săpat tranșee, foarte utilă mai ales la fazele fixe, găletușă personală pentru scuipat și spray cu gaz paralizant pentru adversarii care nu vor respecta distanța legală! Arbitrul întâlnirii va fi înlocuit de reprezentanți ai poliției locale, care vor amenda drastic fiecare abatere de la regulament! (după un scurt moment de ezitare sala izbucnește în aplauze puternice, prelungite)
Răzvan Powerpoint (îndatoritor): Ce coincidență extraordinară și mai ales extrem de fericită, domnule Președinte! Exact asta trecusem și noi în programul de guvernanță pentru reluarea campionatului! Se vede treaba că marile spirite se întâlnesc în momentele de cumpănă.
Vocea (imperturbabilă): Cât despre reluarea campionatului, pas cu pas, voi lua o eventuală decizie nu mai devreme de două-trei luni și numai după consultări cu medicii specialiști. Deocamdată sunt toți în direct pe la televiziunile de știri, dar imediat ce se vor elibera, probabil pe la toamnă, au promis că mă vor contacta. Și cu asta am încheiat. Koszonom pentru atenție!
(Masca dispare de pe ecranul sălii de conferințe, lăsând asistența siderată; grupul comitetului executiv s-a făcut atât de mic încât a dispărut sub mochetă; Coana Mița suspină; primul care își revine este Ciorchin)
Ciorchin: Domnilor, situația s-a complicat în așa măsură, după intervenția Președintelui, încât numai Dumnezeu ne mai poate salva! (are o revelație) NEA MIGI! EL ne va scoate din încurcătură!
Răzvan Powerpoint – Șeful: Bine-bine, dar cum facem să comunicăm din nou cu el? Nu vedeți că aici nu suntem în siguranță? (arată spre ecranul de proiecție)
Slujiță: Nu cred că avem altă soluție decât să mergem după Nea Migi, la mânăstire. Numai acolo vom fi la adăpost de… (arată și el înspre ecran).
Șeful: Așa este! Pariez că nici vicleanul Geo Iordănescu de la LFP, pe care îl bănuiesc că ne-a turnat la Cotroceni, nu s-ar gândi la una ca asta! Domnu’ Slujiță vă rog să vă ocupați de declarațiile pe proprie răspundere, precum și de adeverințele de serviciu. Doamna Mița Meinkampf… regrete eterne dar unde mergem noi nu sunt admise persoanele de sex feminin (Coana Mița se smiorcăie mai abitir). Și acum să mergem! (cortegiul iese din sală însoțit de taraful oficial al federației, în sunetele imnului Champions League)
– // –
Scena 2.
Schimbare de decor. Ne aflăm în crama unei mânăstiri, posibil de la Muntele… nu contează care munte, nici asta nu ne interesează. Nea Migi tronează în capul unei mese plasate special pentru el între butoaiele cu vin aflate în cramă. Șeful, Ciorchin și Slujiță au ocupat celălalt capăt al mesei. Murgu și Cosmin Cosma au găsit și aici un loc ferit, tot printre butoaie, pentru obișnuita partidă de babaroase. Cuțu, mâna dreaptă a lui Nea Migi, se ocupă împreună cu un călugăr de nevoile mesenilor.
Slujiță: Nici nu știți, iubite și respectate Nea Migi, ce bucuroși suntem că ne-ați primit aici, unde sunteți ca la dumneavoastră acasă, ca să zic așa.
Nea Migi: Păi cum, bătatăbă, să nu fiu la mine acasă, aici în Casa Domnului, pă care eu am plătit-o de la fundație până la acoperiș, până și fosa de șeptică am făcut-o tot pă banii mei, m-ai înțeles?
Ciorchin: Poate septică ați vrut să ziceți, mă scuzați că intervin.
Nea Migi: Adică mă iei tu pe mine la mișto, da? Ia vezi că te iau io pă partea economică și o să dormi în saivan cu Ștefania, șefa la caprele care le-am adus aici, că nu mai aveam unde să le țin la mine la palat după ce am adus cărțile! Că eu am scris cărți, alanbafetule care ești, nu ziare de împachetat peștele ca voi!
Slujiță (împăciuitor): Vă implor, mult stimate și apreciate Nea Migi, să nu vă enervați pe prietenul Ciorchin! Așa este el mai nou, nu mai știe ce spune, s-a țicnit de la numărătoare, că îi place să numere tot ce prinde. Alaltăieri a vrut să numere firele de iarbă de pe stadion, pentru nu știu ce anchetă de-a lui Tonto, un fost coleg de-al lui.
Nea Migi (simțindu-se generos): Lasă, bătatăbă, că nu mă supăr io din orice. Mai bine hai să vă dau un berbecuț fript la proțap, că vă știu de fomiști de când vă aduceam iaurt și brânză la stadion.
Călugărul: Iertare, frate Migi, dar nu se cade să puneți de dulce sau de frupt în gură, că azi e zi de post!
Nea Migi (enervat de obrăznicia gazdei): Tu să taci, bă săracule, că te ia mama dracului dacă ne strici cheful! Îmi spui tu ce să mănânc, ce, ești procuror tu, cine ești tu? Cuțule, ia dă-l pe ăsta afară! (călugărul iese intimidat, urmat de Cuțu)
Șeful (nerăbdător): Domnule Migi, avem mare nevoie de opinia dumneavoastră pertinentă, în legătură cu reluarea campionatului. Ieri am avut o imixtiune nepermisă a politicului în activitatea federației, practic Președintele ne-a tras pe linie moartă. Este imperios necesar să acționăm, altfel vom pierde banii din contractele de sponsorizare pe care m-am zbătut să le iau pe pile, în interesul tuturor!
Nea Migi: Păi veeeeezi… tot la Nea Migi veniți să vă învețe! Că fără Nea Migi ajungeți toți muritori de foame, că voi nu știți, pentru bani trebuie minte, bătatăbă, nu facultăți cum aveți voi! Mai întâi mâncați, beți, vă culcați, io vorbesc cu Doamne-Doamne ca să mă învețe ce să fac și după aia vă zic și vouă, m-ai înțeles? Hai, că vă rezolvă Nea Migi, da’ nu acuma, că sună telefonul să intru în direct la mine, la Migisport. Cuțule, aprinde lumânările că e seară și hai mai repede cu berbecu’ ăla!
(va urma)