În episodul trecut am abordat subiectul competițiilor fotbalistice zonale la nivel de echipe naționale, premergătoarele Campionatului European. Au fost 5 asemenea competiții mai importante și durabile în timp. Voi începe cu cea mai veche dintre ele, de fapt cum afirmam și data trecută, cea mai veche competiție fotbalistică din lume la nivel de echipe naționale, Campionatul Britanic.
Campionatul Britanic
Cunoscut ca the British Home Championship sau the British International Championship, este așadar cea mai veche competiție internațională fotbalistică la nivel de țări dar și cea mai longevivă dintre aceste competiții zonale. Repet mențiunea de a considera drept țări cele patru entități care alcătuiesc Marea Britanie. Așadar, la 30.11.1882 a avut primul joc inter-țări din lume, Scoția cu Anglia. Peste patru ani și peste un deceniu au debutat și Țara Galilor, respectiv Irlanda. Au urmat mai multe partide între cele patru. Încadrarea acestora într-un turneu s-a produs ulterior. La început, atenția generală se abătea mai ales spre rivalitatea dintre echipele care se confruntau în respectivele meciuri. Discuțiile despre o competiție au apărut treptat după 1890, când câțiva ziariști au sugerat ca pe baza acestor rezultate să se alcătuiască un tabel numit clasament, după cum se procedase în prima ediție a campionatului Angliei, 1888/89, acordându-se două puncte pentru victorie, unul pentru egal și zero pentru înfrângere. Așa că s-au luat retroactiv rezultatele de la anul 1884, considerându-se ca aceea să fie prima ediție. Cu toate că devenise din ce în ce mai populară, competiția nu a avut vreun trofeu efectiv până în anul 1935. Atunci a fost creeat primul, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani a regelui George al V-lea.
Edițiile s-au jucat anual, cu o consecvență tipic britanică, peste ceea ce se întâmpla chiar și la competiția rugbystică care se desfășura în paralel. Căci actualul Turneu al celor 6 națiuni, fost al celor 5 națiuni, la început a cuprins doar cele 4 națiuni britanice, demarând în 1883 și jucându-se în patru până la acceptarea Franței din 1910. Numai că acest turneu de rugby a avut cinci ani în care nu s-a desfășurat (1885, 1888, 1889, 1897 și 1898).
Până să înceapă Primul Război Mondial, Campionatul Britanic de fotbal a fost programat pe ani calendaristici. După 1919 s-a jucat pe ediții, precum sistemele toamnă-primăvară. Asta până în 1969, când s-a revenit la disputarea anuală până în 1984, când s-a desființat.
Edițiile 1949-50 și 1953-54 au contat de asemenea ca preliminarii pentru turneele finale al CM 1950, respectiv 1954, iar cele din 1966-67 și 1967-68 pentru calificarea în turul doi al Campionatului European.
Așadar, în 1984, la 100 de ani de când s-a considerat că a aut loc prima ediție, i s-a pus punct acestei competiții. Au fost mai multe motive care au dus la un acest epilog: a început să fie umbrit de principalele competiții ale fotbalului internațional, Campionatul Mondial și cel European; scăderea prezenței la meciurile sale, făcând excepție doar disputele dintre Anglia și Scoția; amplificarea huliganismului pe stadioane; tulburările civile din Irlanda de Nord; dorința Angliei de a se duela cu formații mai puternice. Finalul i-a fost stabilit atunci când Asociația Engleză de Fotbal (FA), urmată rapid de Asociația de Fotbal Scoțiană (SFA), au anunțat în 1983 că nu vor mai participa după ce se va încheia ediția 1983–84. Trofeul Campionatului Britanic a rămas în proprietatea federației nord-irlandeze (IFA), întrucât naționala acestei țări a fost ultima sa câștigătoare. Un paradox, căci totodată a fost echipa care l-a câștigat de cele mai puține ori!
S-a un înlocuitor, Cupa Stanley Rous, la care participau Anglia, Scoția și invitate de America de Sud. Aceasta însă a ținut doar cinci ani. Apoi au mai apărut propuneri de reluare a competiției, anticipându-se, pe temeiuri îndoielnice, că interesul pentru ea ar reveni la cote înalte, constatându-se totodată că măsurile împotriva violenței pe stadioane au dat roade. Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au arătat entuziasmate de idee, nu însă și Anglia, care a considerat că o asemenea competiție ar încărca programul. Așa că, Anglia a fost lăsată deoparte, fiind invitată în locul ei Irlanda, lansându-se o nouă competiție denumită Cupa Națiunilor. S-a jucat însă doar un singur turneu, renunțându-se deoarece prezența la meciuri se dovedise modestă.
Câteva elemente interesante din istoria competiției
# Nu se ținea cont de golaveraj. Echipele cu același număr de puncte la final erau situate pe același loc. Așa se face că au fost 14 ediții cu două câștigătoare, 5 cu trei câștigătoare iar în 1955/56 au fost declarate câștigătoare toate cele patru participante! # Meciului dintre Scoția și Anglia din 05.04.1902 de la Glasgow i se mai spune și cel al „Dezastrului de pe Ibrox”. Atunci, pe parcursul primei reprize, o secțiune de sector a unei tribune, supraaglomerată, s-a rupt, murind 25 de oameni, iar alți 500 rănindu-se. Partida a fost oprită pentru 20 de minute, majoritatea mulțimii neștiind ce se întâmplase. Rezultatul a fost anulat, rejucându-se meciul la Birmingham. # Ediția 1966/67 a avut un final dramatic. În ultimul joc, disputat pe Wembley, Scoția avea nevoie de victorie ca să-și adjudece trofeul, egalul fiindu-i insuficient. A reușit să câștige cu 3-2, declanșând la final entuziasmul propriilor fani, care au invadat gazonul de pe Wembley, scandând „suntem campioni mondiali”. Aceasta deoarece, Anglia era campioana mondială en titre, după titlul adjudecat în 1966, iar Scoția izbutise acum să o învingă. # Peste 10 ani s-a întâmplat ceva similar, Scoția câștigând din nou pe Wembley și adjudecându-și trofeul. Numai că de această dată, coborârea fanilor scoțieni pe gazon a fost una huliganică, lăsându-se cu stricăciuni și multe distrugeri. # În 1981 tulburările din Irlanda de Nord se amplificaseră serios. Din acest motiv, reprezentativa nord-irlandeză a trebuit să joace unele partide de „acasă” la Liverpool sau Glasgow. Două partide însă, cu Anglia și Țara Galilor, a vrut să le joace la Belfast. Cele două însă au refuzat să facă deplasarea. Rezultatele fiind astfel incomplete s-a decis ca respectiva ediție să nu aibă vreun câștigător. A fost singurul an în care nu s-a decernat trofeul, în afara întreruperilor cauzate de cele două conflagrații mondiale.
Rezultate
1884 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: Edward Bambridge, William Bromley-Davenport, Henry Cursham și Edward Johnson (toți Anglia); James Gossland, William Harrower și John Kay (toți Scoția); Robert Jones și Edward Shaw (toți Țara Galilor) cu câte 2 goluri
1885 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Alexander Higgins (Scoția) 4 goluri
1886 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Charles Heggie (Scoția) 5 goluri
1887 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeter: Tinsley Lindley (Anglia) 6 goluri
1888 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Frederick Dewhurst (Anglia) 6 goluri
1889 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: John Yates (Anglia), William Groves (Scoția) și Richard Jarret (Țara Galilor) câte 3 goluri
1890 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: William Paul I (Scoția) 4 goluri
1891 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: William Dalton și Olphert Stanfield (ambii Irlanda) câte 3 goluri
1892 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: David Baird și James Hamilton (ambii Scoția), Henry Daft și John Goodall (ambii Anglia) și Benjamin Lewis (Țara Galilor) câte 2 goluri
1893 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: John Madden și William Sellar (Scoția) și Frederick Spiksley (Anglia) 4 goluri
1894 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: John Veitch (Anglia) și Olphert Stanfield (Irlanda) 3 goluri
1895 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoţia; 4. Irlanda
Golgeteri: Stephen Bloomer (Anglia) 3 goluri
1896 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: Stephen Bloomer (Anglia) 6 goluri
1897 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Stephen Bloomer (Anglia) 4 goluri
1898 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: George Wheldon (Anglia) și James Gillespie (Scoția) 3 goluri
1899 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Robert McColl (Scoția) 6 goluri
1900 1. SCOŢIA; 2. Țara Galilor; 3. Anglia; 4. Irlanda
Golgeter: Robert McColl (Scoția) 3 goluri
1901 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: Stephen Bloomer (Anglia) și Robert Hamilton (Scoția) câte 5 goluri
1902 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Robert Hamilton și Alexander Smith (Scoția) câte 3 goluri
1903 1-3. ANGLIA, IRLANDA și SCOŢIA; 4. Țara Galilor
Golgeter: Vivian Woodward (Anglia) 4 goluri
1904 1. ANGLIA; 2. Irlanda; 3. Țara Galilor; 4. Scoţia
Golgeteri: Joseph Bache și Alfred Common (Anglia) câte 2 goluri
1905 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoţia; 4. Irlanda
Golgeteri: Vivian Woodward (Anglia), Arthur Morris și Walter Watkins (Țara Galilor) câte 2 goluri
1906 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Arthur Green (Țara Galilor) 3 goluri
1907 1. ŢARA GALILOR; 2. Anglia; 3. Scoția; 4. Irlanda
Golgeter: William Jones (Țara Galilor) 2 goluri
1908 1-2. SCOŢIA și ANGLIA; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: James Quinn (Scoția), George Hilsdon și Vivian Woodward (Anglia) câte 4 goluri
1909 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoţia; 4. Irlanda
Golgeteri: William Davies și William Jones (Țara Galilor), Harold Paul și James McMenemy (Scoția), George Hilsdon, Vivian Woodward și George Wall (Anglia) câte 2 goluri
1910 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Franck Thompson (Irlanda), Robert Evans și Arthur Morris (Țara Galilor) câte 2 goluri
1911 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Arthur Morris (Țara Galilor) 3 goluri
1912 1-2. ANGLIA și SCOŢIA ; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Harold Fleming și George Holley (Anglia) câte 3
1913 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeteri: Wiiliam Gillespie (Irlanda) și Harry Hampton (Anglia) câte 2 goluri
1914 1. IRLANDA; 2. Scoția; 3. Anglia; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Wiiliam Gillespie, William Lacey și Sam Young (Irlanda) câte 2 goluri
1915-1919 nedisputat
1919-20 1. ŢARA GALILOR; 2. Scoția; 3. Anglia; 4. Irlanda
Golgeter: Stanley Davies (Țara Galilor) 3 goluri
1920-21 1. SCOŢIA; 2. Țara Galilor; 3. Anglia; 4. Irlanda
Golgeter: Andrew Wilson II (Scoția) 4 goluri
1921-22 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda
Golgeter: Andrew Wilson II (Scoția) 3 goluri
1922-23 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Irlanda; 4. Țara Galilor
Golgeter: Andrew Wilson II (Scoția) 4 goluri
1923-24 1. ŢARA GALILOR; 2. Scoția; 3. Irlanda de Nord; 4. Anglia
Golgeter: William Davies IV (Țara Galilor) 2 goluri
1924-25 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Hugh Gallacher (Scoția) 5 goluri
1925-26 1. SCOŢIA; 2. Irlanda de Nord; 3. Țara Galilor; 4. Anglia
Golgeter: Hugh Gallacher (Scoția) 3 goluri
1926-27 1-2.SCOŢIA și ANGLIA; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: William „Dixie” Dean (Anglia) 4 goluri
1927-28 1. ŢARA GALILOR; 2. Irlanda de Nord; 3. Scoția; 4. Anglia
Golgeteri: Alexander Jackson (Scoția) și William Davis IV (Țara Galilor) câte 3 goluri
1928-29 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Hugh Gallacher (Scoția) 7 goluri
1929-30 1. ANGLIA; 2. Scoția; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: George Camsell (Anglia) 5 goluri
1930-31 1-2. SCOŢIA și ANGLIA; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: James Hampson (Anglia) 3 goluri
1931-32 1. ANGLIA; 2. Scoția; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Thomas Waring (Anglia) și James Kelly (Irlanda de Nord) câte 3 goluri
1932-33 1. ŢARA GALILOR; 2. Scoția; 3. Anglia; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: David Astley (Țara Galilor) și James McGrory (Scoția) câte 3 goluri
1933-34 1. ŢARA GALILOR; 2. Anglia; 3. Irlanda de Nord; 4. Scoția
Golgeter: Eeric Brook (Anglia) 3 goluri
1934-35 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: Douglas Duncan (Scoția) 3 goluri
1935-36 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: George Camsell (Anglia) 3 goluri
1936-37 1. ŢARA GALILOR; 2. Scoția; 3. Anglia; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Ernest Glover (Țara Galilor) 5 goluri
1937-38 1. ANGLIA; 2. Scoția; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: George Mills (Anglia) 3 goluri
1938-39 1-3. ANGLIA, SCOŢIA, ŢARA GALILOR; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: George Hall (Anglia) 5 goluri
1940-1946 nedisputat
1946-47 1. ANGLIA; 2. Irlanda de Nord; 3. Țara Galilor; 4. Scoția
Golgeter: Wilfried Mannion (Anglia) 5 goluri
1947-48 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Irlanda de Nord; 4. Scoția
Golgeteri: George Lowrie (Țara Galilor), Samuel Smyth (Irlanda de Nord), Thomas Finney, Thomas Lawton și Stanley Mortensen (toí Anglia) 2 goluri
1948-49 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: David Walsh (Irlanda de Nord) 4 goluri
1949-50* 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: John Rowley (Anglia) 4 goluri
1950-51 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Edward Baily (Anglia) 4 goluri
1951-52 1. ŢARA GALILOR și ANGLIA; 3. Scoția; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: Ivor Allchurch (Țara Galilor), Robert Johnstone (Scoția), Nataniel Lofthouse și Stanley Pearson (Anglia) câte 2 goluri
1952-53 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: Trevor Ford (Țara Galilor) 4 goluri
1953-54* 1. ANGLIA; 2. Scoția; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeteri: John Charles (Țara Galilor) și Nathaniel Lofthouse (Anglia) câte 3 goluri
1954-55 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: John Charles (Țara Galilor) 5 goluri
1955-56 1-4. ANGLIA, SCOŢIA, ŢARA GALILOR și IRLANDA DE NORD
Golgeter: Dennis Wilshaw (Anglia) 2 goluri
1956-57 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: 14 jucători cu câte 1 gol
1957-58 1-2. ANGLIA și IRLANDA DE NORD; 3. Scoția; 4. Țara Galilor
Golgeteri: William Simpson (Irlanda de Nord), John Haynes și Derek Kevan (Anglia) câte 2 goluri
1958-59 1-2. IRLANDA DE NORD și ANGLIA; 3. Scoția; 4. Țara Galilor
Golgeter: Robert Charlton (Anglia) 3 goluri
1959-60 1-3. ANGLIA, SCOŢIA, ŢARA GALILOR; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Graham Leggat (Scoția) 3 goluri
1960-61 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoţia; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: James Greaves (Anglia) 7 goluri
1961-62 1. SCOŢIA; 2. Țara Galilor; 3. Anglia; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Melvin Charles (Țara Galilor) 4 goluri
1962-63 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Dennis Law (Scoția) 5 goluri
1963-64 1-3. SCOŢIA, ANGLIA și IRLANDA DE NORD; 4. Țara Galilor
Golgeter: Samuel Wilson (Irlanda de Nord) 4 goluri
1964-65 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoția; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: James Greaves (Anglia) 4 goluri
1965-66 1. ANGLIA; 2. Irlanda de Nord; 3. Scoția; 4. Țara Galilor
Golgeter: William Irvine (Irlanda de Nord) 3 goluri
1966-67# 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Geoffrey Hurst (Anglia) 3 goluri
1967-68# 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: Alan Gilzean (Scoția), Robert Charlton și Martin Peters (ambii Anglia) câte 2 goluri
1969 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeteri: Colin Stein (Scoția), Geoffrey Hurst și Martin Peters (ambii Anglia) câte 3 goluri
1970 1-3. ANGLIA, SCOŢIA și ŢARA GALILOR; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: 8 jucători cu câte 1 gol
1971 1. ANGLIA; 2. Irlanda de Nord; 3. Țara Galilor; 4. Scoția
Golgeter: Martin Chivers (Anglia) 2 goluri
1972 1-2. ANGLIA și SCOŢIA; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: Peter Lorimer (Scoția) 2 goluri
1973 1. ANGLIA; 2. Irlanda de Nord; 3. Scoția; 4. Țara Galilor
Golgeter: Martin Chivers (Anglia) 3 goluri
1974 1-2. SCOŢIA și ANGLIA; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeteri: 8 jucători cu câte 1 gol
1975 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeter: David Johnson (Anglia) 3 goluri
1976 1. SCOŢIA; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Michael Channon (Anglia) 3 goluri
1977 1. SCOŢIA; 2. Țara Galilor; 3. Anglia; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Kenneth Dalglish (Scoția) 3 goluri
1978 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoția; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: Derek Johnstone (Scoția) 2 goluri
1979 1. ANGLIA; 2. Țara Galilor; 3. Scoția; 4. Irlanda de Nord
Golgeter: John Toshack (Țara Galilor) 3 goluri
1980 1. IRLANDA DE NORD; 2. Anglia; 3. Țara Galilor; 4. Scoția
Golgeteri: 11 jucători cu câte 1 gol
1981 neterminat din cauza tulburărilor civile din Irlanda de Nord
1982 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Țara Galilor; 4. Irlanda de Nord
Golgeteri: 12 jucători cu câte 1 gol
1983 1. ANGLIA; 2. Scoţia; 3. Irlanda de Nord; 4. Țara Galilor
Golgeteri: 8 jucători cu câte 1 gol
1983-84 1. IRLANDA DE NORD; 2. Țara Galilor; 3. Anglia; 4. Scoția
Golgeteri: Mark Hughes (Țara Galilor) și Anthony Woodcock (Anglia) câte 2 goluri
Legendă: * a contat și ca grupă în preliminariile CM; # a contat și ca grupă în preliminariile CE
Câștigătoare (89 de ediții)
34 – Anglia; 24 – Scoția; 7 – Țara Galilor; 3 – Irlanda de Nord (Irlanda)
