După ce în episodul trecut am deschis subiectul competițiilor fotbalistice zonale la nivel de echipe naționale, premergătoarele Campionatului European, cu cea mai veche competiție fotbalistică din lume, la nivel de echipe naționale, Campionatul Britanic, în cel de față urmează Campionatul Nordic. Așadar, un piculeț mai frig.
Nordisk Mesterskab în daneză, Nordisk Mesterskap în norvegiană, Nordiska Mästerskapet în suedeză sau Pohjoismaiden-mestaruusturnaus în finlandeză. Competiția a apărut la inițiativa federației daneze de fotbal (DBU) pentru a înlocui un contract care se încheia în 1919. Acesta fusese încheiat între DBU cu federațiile similare din Norvegia (NFF) și Suedia (SvFF) și prevedea ca reprezentativele lor naționale să joace între ele câte două meciuri pe an. Ideea însă a putut fi pusă în practică abia în 1924, când DBU a sărbătorit 35 de ani de existență. Au participat la această primă ediție cele trei echipe care pe parcursul a cinci ani au jucat între ele câte 5 rânduri de meciuri, la final având fiecare câte 10 partide disputate. Fiecare țară a găzduit câte 5 partide. A câștigat Danemarca, totalizând 16 puncte, cu trei mai multe decât Suedia, în timp ce Norvegia a avut doar un singur punct!
A doua ediție a fost organizată de SvFF care la rândul ei, în 1929 aniversa 25 de ani. Totodată se preconiza ca învingătoarea acestei ediții să participe la un posibil turneu final de campionat european avant la lettre, așa cum arătam într-un episod trecut, care se spera să poată avea loc la începutul anilor 30. De la această ediție, numărul participantelor s-a mărit, fiind invitată să se alăture proiectului și Federația din Finlanda (SPF). A jucat fiecare cu fiecare de câte patru ori, ajungând la final să aibă câte 12 partide disputate. Fiecare țară a găzduit câte 6 meciuri. De altfel, acest format s-a păstrat și pentru viitoarele 10 ediții. A câștigat atunci Norvegia, cu patru puncte mai mult decât Suedia și cinci peste Danemarca și 11 peste Finlanda.
De-aici, următoarele nouă ediții au fost dominate clar de Suedia. A patra ediție a fost întreruptă de Cel de-al Doilea Război Mondial, dar cu toate acestea după instaurarea păcii, s-a hotărât ca turneul să fie reluat de unde rămăsese, așa că până la încheiere s-a întins tocmai pe un total de 11 ani! Record în materie.
După război, Campionatul Nordic a devenit mai popular, ceea ce era normal, căci după acei ani chinuitori, lumea era dornică de recreere, căutând în acest sens tot felul de motive, unul dintre acestea fiind fotbalul. Treptat însă, competiția a fost depășită ca importanță de Campionatul Mondial și un pic mai târziu cel European. Așa că încet-încet aceste meciuri au ajuns un fel de „antrenamente” oficiale pentru aceste naționale nordice, în vederea partidele care urmau să le susțină în preliminariile CM și mai târziu CE.
Din anii 70 însă, a început să-și piardă aproape complet interesul iubitorilor fotbalului din aceste țări, care ajunseseră la o saturație. Așa că, ediția de la începutul anilor 80 a fost cea din urmă cu adevărat. Cu adevărat, pentru că după 15 ani de la aceasta s-a încercat o readucere la viață, fiind invitate pe lângă obișnuitele participante încă alte două reprezentative „vikinge”, Islanda și Feroe. A fost însă un simulacru de competiție, în care primele opt partide s-au jucat pe un teren de antrenament din localitatea spaniolă La Manga, aproape de Murcia. De asemenea, nu toate combatantele și-au trimis primele reprezentative, unele fiind cele de tineret sau olimpice, așa că nu toate partidele jucate au intrat în palmaresele de echipe naționale, ceea ce a subțiat serios anvergura întrecerii. Ba un meci chiar nu s-a mai disputat, Norvegia – Feroe, considerându-se că nu mai schimba nimic. În pofida tuturor acestor neajunsuri, s-a hotărât să fie considerată a 14-a ediție a competiției, prilejuindu-i astfel Finlandei câștigarea unui trofeu.
# Așadar, Suedia și-a adjudecat de cele mai multe ori trofeul, în 9 rânduri, toate consecutive, de la a 3-a la a 11-a ediție. Deci, 9 victorii din 14, ceea ce înseamnă peste jumătate, concluzionând dominarea clară a competiției a galben-albaștrilor. # Cea mai clară victorie a obținut-o în ediția a 10-a, adică 1968-1971, când a pierdut doar două puncte, din două egaluri, având la final cu 11 puncte mai mult decât Danemarca și Norvegia, clasate pe locurile 2 și 3. # Și în ediția a 6-a, adică 1952-1955, Suedia a terminat neînvinsă. # Danemarca, la rându-i, a încheiat fără eșec când a câștigat ediția a 12-a, în care s-au jucat însă doar câte 6 meciuri de echipă. # Finlanda s-a aflat la polul opus, fiind o eternă perdantă, ocupând de 11 ori ultima poziție. Minusul absolut l-a înregistrat în ediția a 7-a, 1956-1959, când a obținut un singur punct din 12 jocuri. # Cea mai pe muchie de cuțit ediție în ceea ce a privit câștigătoarea a fost a cea de-a 8-a, 1960-1963, când înaintea epilogului, Suedia avea doar un punct avans în fața Danemarcei. Iar ultimul joc le-a opus pe cele două la Copenhaga, unde doar o victorie a gazdelor le aducea trofeu. În minutul 7 era deja 2-0 pentru oaspeți, însă danezii au izbutit să egaleze în minutul 43. Totul părea deschis pentru repriza secundă, însă nu s-a mai marcat vreun gol, Suedia cucerind trofeul, cu un punct avans. # Un meci din ediția 1956-1959, Norvegia – Danemarca, de la 13.09.1959, a contat și pentru preliminariile JO 1960.
Din punctul de vedere al trofeului efectiv al competiției, în această competiție s-a întâmplat ceva invers față de campionatul britanic. Acolo, la începuturi, mai exact în primele 46 de ediții, s-a jucat fără trofeu. Aici, spre sfârșit, în ultimele patru ediții s-a întâmplat acest lucru. Adică primele 10 ediții au avut fiecare câte unul nominalizat, trofee oferite pe rând de toate federațiile participante: Jubilæumspokal în 1924-1928, Guldkrus în 1929-1932, Nordske Pokal în 1933-1936, Suomen Karhut în 1937-1947, DBU’s Vase în 1948-1951, SvFF’s pokal în 1952-1955, Eventyr og Lek în 1956-1959, SPL’s Pokal în 1960-1963, Fodboldspillere în 1964-1967 și din nou SvFF’s pokal în 1968-1971. Edițiile 1972-1977, 1978-1980, 1981-1985 și 2000-2001 nu au avut.
Rezultate
1924-1928 (câte 10 meciuri de fiecare) 1. DANEMARCA; 2. Suedia; 3. Norvegia
Golgeter: Sven Rydell (Suedia) 15 goluri
1929-1932 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. NORVEGIA; 2. Suedia; 3. Danemarca; 4. Finlanda
Golgeter: Jørgen Juve (Norvegia) 17 goluri
1933-1936 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeteri: Pauli Jørgensen (Danemarca) și Bertil Ericsson (Suedia) câte 8 goluri
1937-1947 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Gunnar Nordahl (Suedia) 7 goluri
1948-1951 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Egon Jönsson (Suedia) 7 goluri
1952-1955 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Norvegia; 3. Danemarca; 4. Finlanda
Golgeter: Nils-Åke Sandell (Suedia) 10 goluri
1956-1959 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Norvegia; 3. Danemarca; 4. Finlanda
Golgeter: Rune Börjesson (Suedia) 8 goluri
1960-1963 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Ole Madsen (Danemarca) 11 goluri
1964-1967 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Finlanda; 4. Norvegia
Golgeter: Erik Dyreborg și Ole Madsen (ambii Danemarca) și Tom Turesson (Suedia) câte 5 goluri
1968-1971 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Odd Iversen (Norvegia) 6 goluri
1972-1977 (câte 12 meciuri de fiecare) 1. SUEDIA; 2. Danemarca; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Conny Torstensson (Suedia) 4 goluri
1978-1980 (câte 6 meciuri de fiecare) 1. DANEMARCA; 2. Suedia; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeter: Pål Jacobsen (Norvegia) 4 goluri
1981-1985 (câte 6 meciuri de fiecare) 1. DANEMARCA; 2. Suedia; 3. Norvegia; 4. Finlanda
Golgeteri: Frank Arnesen, Lars Bastrup și Preben Elkjær (toți Danemarca), Hannu Turunen și Ari Valvee (ambii Finlanda) și Ulf Eriksson (Suedia) câte 2 goluri
2000-01 (câte 5 meciuri de fiecare) 1. FINLANDA; 2. Islanda; 3. Danemarca; 4. Norvegia; 5. Suedia; 5. Feroe
Nu s-a mai jucat un meci, considerându-se irelevant
Golgeter: Ríkharður Daðason (Islanda) 4 goluri
Câștigătoare (14 ediții)
9 – Suedia; 3 – Danemarca; 1 – Finlanda, Norvegia
