Episodul 6. Nea Migi și Balul.
Personajele:
Răzvan Powerpoint: Șeful.
Murgu – fost jucător de fotbal, actual selecționez.
Cosmin Cosma – fost jucător și selecționez.
Coana Mița Meinkampf – menajeră, cam trecută de floarea vârstei, fostă producătoare (asta după spusele ei, fără prea multe detalii).
Ciorchin – fost ziarist de sport, actual consilier pe probleme de aritmetică.
Slujiță – fost om de fotbal, consilierul personal al Șefului.
Comitetul (Executiv) – personaj colectiv aproximativ imaginar, format din reprezentanții unor microorganisme mai mult sau mai puțin vegetale.
Horațiu Giovanițoaia – baron scriitor și publicist.
Usturoiu – fermier de mare succes, fost arbitru internațional.
Vocea Prezidențială (sau Vocea, pur și simplu) – no comment.
Paznicul – naționalitate necunoscută, fost student în România, actual contrabandist (și chiar mai mult decât atât).
Nea Migi – El Însuși
Cuțu
Călugări în civil (și nu numai).
Alegători, chelneri, invitați, amărășteni, public.
Petrecere în aer liber în curtea palatului princiar din Monaco, prilejuită de ridicarea carantinei. Printre participanții care se străduiesc din greu să socializeze de la distanța regulamentară, (10 m. plus bodyguarzii), se remarcă politicienii de rang înalt sosiți din toată lumea, vedetele din showbiz (altele decât Andra și Loredana), câtiva sportivi cunoscuți ș.a.m.d. Nea Migi și Cuțu șușotesc într-un colț mascat de un ghiveci de dimensiuni considerabile, situat în spatele podiumului pe care îl ocupă orchestra filarmonică a principatului. Migi e îmbrăcat de gală, în stilul binecunoscut, costum dungat în culori țipătoare, motiv pentru ceilalți invitați la dineu să-i arunce priviri amuzate și curioase.
Nea Migi (înciudat): Acuma nu că vreau să-l bârfesc pe Nea Nicu Zeamă de la Ibița, să-i dea Dumnezeu sănătate, da’ nu pricep de ce ne-a pasat nouă biletele la balul ăsta. Sanchi, cică n-avea timp, că trebuia să-i vină Scarlett Johannisson aia în vizită pă iaht. Păi ce bal e ăsta? N-are taraf, în loc de muzică au adus orchestră din aia de ghei, simfonică sau cum îi zice, lumea nu stă la mese cum trebuie… să vină ospătaru să-ți pupe mâna, bătatăbă, cum se face pe la noi!
Cuțu: Nu pricep nici io, Șefu, Măria Ta, nici mie nu-mi place cum organizează străinii chefurile, de-aia am și plecat din Coreea de Vest, mă plictiseam acolo de moarte. Odată am chemat niște lăutari de-ai mei, de la Slatina, și ne-am dat toată noaptea cu liftul hotelului, că de-aia m-au și dat afară de la echipă.
Nea Migi: Las’ că ne întoarcem noi acasă și te fac șef peste toate echipele. Între timp Agoniseală rezolvă treaba la tribunal, unde am o judecătoare recomandată de văru Giani, și dacă o vrea Doamne-Doamne (cum să nu vrea?) voi fi noul președinte al federației, pohta ce-am pohtit de când duceam canistrele cu lapte la stadion! Chiar, ce-or fi făcând acum berbecutii de la FRF, pe care i-am vândut piraților sirieni? I-or fi pus ăia la rotisor? (cei doi râd satisfăcuți)
Cuțu (holbându-se în decolteul unei ambasadoare): Mai rămâne chestia cu colonelul Paraipan de la Steaua…
Nea Migi (scuipă de trei ori în buzunarul interior al sacoului): Ptiu, drace! Să nu-l mai pomenești pe Paraipan de la armată, că ăla e Necuratu, m-ai înțeles? Numai Necuratu umblă prin tribunale, să ia bani de la oamenii lui Hristos! Ce, a făcut el banii, Paraipan? El e un păgân necredincios care se închină la tribunale și să-i dau la …
Un Invitat (recunoscându-l pe Nea Migi): Aaaaaa… Herr Migi de la Romania! Grosse plăcere să refăd la fața dumneata! Eu cunosc la dumneata din parlament, de la Strasbourg și Bruxelles. Noi fotat în aceeași comisie! (Nea Migi răspunde la salut, ușor surprins de efuziunea individului) Scusați limbă românească forbită de mine, eu înfățat pe fremuri de la eine kleine prietenă care cunoscut la Costinesti, apoi emigrat Deutschland iar la urma parasit pentru baron italian.
Nea Migi (către Cuțu, care se ține ca o umbră după el): Cine dracu o mai fi și fraierul ăsta? Nu-mi aduc aminte de el. Vreun păgân de papistaș, probabil.
Invitatul: Na komm, Herr Migi, să prezint la dumneata cancelarului Merkel (își face loc prin mulțime, trăgându-l pe Migi după el). Eu pofestit multe despre dumneata, lăudat brânză care adus la noi la comisie… (cei trei ajung în fața Angelei Merkel, prilej pentru invitat să-l prezinte pe Migi).
Angela Merkel (ușor distrată): Was ist los? (invitatul îi șoptește ceva)
Nea Migi (holbându-se la interlocutoare): Aaaa… păi io te știu pa tine! Ești președinta la nemți, că te-am văzut săptămâna trecută la televizor cu Iohannis. Ce legi aveți voi acolo, cum să pui președinte o femeie? Femeia trebuie să stea acasă, la cratiță, nu să umble brambura prin lume. De-aia nu vă înghite lumea și vă vorbește de rău la biserică, noroc că aveți mult cașcaval, vorba amicului Gopos. Și ce mai vrei tu, acuma, de la viață? Nu vezi că ești boșoroagă, măine-poimăine te ia cu dricul… (invitatul se schimbă la față și îl trage pe Migi într-o parte, zâmbind strâmb și cerând scuze cancelarului pentru intervenție)
Invitatul (tremurând și ștergându-și fruntea cu o batistă): Ach! Herr Migi, bine că traducător nu fost atent, dumneata gata-gata să provoci incident diplomatic!
Nea Migi (foarte relaxat): Lasă că trebuie să vă învăț cum să vă purtați cu femeile, că voi sunteți cam mămăligi, vi se suie astea în cap. Am văzut io când am fost parlamentar acolo la voi, în Belgia! Mai bine hai să ne așezăm, că mi s-a făcut foame de când tot aștept să ne servească cineva. (invitatul german renunță și se îndepărtează de Migi și Cuțu)
Cuțu: Iertare Șefule, Măria Ta, aici cred că e cu bufet finlandez din ăla, că nu văd decât scaunele din fața orchestrei… (scanează din priviri curtea palatului) Aha! I-am ginit! Uite acolo mesele cu potolul, sunt întinse pe margine!
Nea Migi (ajuns în fața unui chelner): Ia zi, da repede, bătatabă, ce ai de băgat sub nas, că mă cam roade la lingurică…
Chelnerul (recunoscând si el personajul): Desigur, domnule Migi, vă servesc cu ce doriți dumneavoastră. Nu vă mirați că vorbesc românește, sunt din Dorohoi, sezonier, abia am ajuns aici, e prima zi de lucru. Sunt profesor de filosofie, dar vara lucrez și eu pe unde apuc. Acum e bine, să mă fi văzut anul trecut când m-a trimis firma de recrutare la un abator de balene din Insula Paștelui…
Nea Migi (oarecum încântat de cunoștință): Filozofie zici? Păi înseamnă că ești fratele meu, că eu sunt filozof de mic, de când mă știu. Semințe ai?
Chelnerul (surprins): Cum adică semințe? Avem bufet de cinci stele, numai capetele 絜coronate servesc așa ceva!
Nea Migi: Păi atunci ce ai de mâncare?
Chelnerul (mândru că își poate etala priceperea): Avem vânat de elita, bucătărie franceză și italiană, fructe de mare…
Nea Migi: Ce-s alea fructe dă mare? Io mă gândeam să iau ceva carne, că azi nu e post.
Chelnerul: Exact! Fructe de mare: creveți, calamar, homar, caracatiță…
Nea Migi (bănuitor): Creveții și caracatița sunt fructe de mare?
Chelnerul (contrariat): Desigur.
Nea Migi: Atunci ursul și vulpea ce sunt? Fructe de pădure?
Chelnerul rămâne împietrit, fără replică. Nea Migi face un gest de lehamite și confiscă un pahar cu șampanie. Cuțu, mai practic decât stăpânul, îndeasă în buzunare câteva preparate de pe masă.
Nea Migi: Cuțule, io zic să ne tirăm. Ăștia n-au nimic sfant aici, nici mâncare, nici muzică de-a noastră, mai ritmată cum îmi place mie, nici dans. Hai mai bine să intrăm prin palat, să vedem ce mobilă și-au tras, că tot ziceam să i-o dau pe a mea de pomană lui Vasile Namcum de la Migisport. (se plesnește cu putere peste frunte) Băăăăi… era să uit! Acuma se face ora la care încep să intru în direct pe la televiziunile mele. Hai repede înăuntru, că mă sună ăia și se aude simfonica, ne facem dreacu de râs! (cei doi se strecoară nevăzuți în palatul princiar din Monaco)
(va urma)
VEZI AICI EPISODUL 1! – CARANTINA
VEZI AICI EPISODUL 2! – INTERVENTIA LUI MIGI
VEZI AICI EPISODUL 3! – SURPRIZA
