Am o rugăminte! Să nu vină nimeni să mă corecteze că nu e Gloria Buzău și că e SCM Gloria Buzău, alt club, altă mâncare de pește. Nu! Pentru percepția generală, Buzăul de-acum e Buzăul de-atunci, așa cum stadionul de-acum e stadionul de-atunci, cel pe care s-a filmat în 1978 „Totul pentru fotbal”, cu Rică (să-i dea Dumnezeu sănătate, că suferă în spital de COVID) portar blatist, cu Dinică arbitru străin șpăgar, cu Jean Constantin organizator de competiții și cu Emil Hosu vârf de atac. Toți trei călătoriți din lumea asta!
E Buzăul de-atunci, cu Costică Stan care era să iasă golgeterul României, cu nea Mitică Ghizdeanu, care a dat golul salvării de la retrogradare (Un țăran din Ceape/a băgat pe UTA-n B), cu profesorul Constantin antrenor, cu tripleta Cramer-Dudu-Marcu având împreună 100 de ani și dând o grămadă de goluri, cu Ilie Stan și Vioară, Viorel Ion, debutând tineri, în fine, dacă vreți, cu Romică Bunică dându-i cu tifla lui Gigi Becali. Buzăul e Buzău, indiferent de arabescurile juridice.
Vina clubului
Acum Buzăul se retrage (sau doar amenință c-o va face) pentru că nu i se dă drept de promovare, din cauza formei de organizare, eminamente pe bani publici. În campionatul trecut, lucrurile stăteau absolut la fel, însă conducătorii s-au resemnat cu situația, probabil și în ideea că echipa era nou-promovată și încă nu-și propunea lucruri mărețe. Acum ar fi ceva șanse, sunt doar două puncte până la playoff, dar ca să aibă drept de promovare, SCMGBZ (e mai frumos s-o denumim așa?) ar fi trebuit ca forma de organizare să-i fi fost modificată până la startul sezonului. Adică în acționariat să apară altceva, nu Statul. Mediul privat, un ONG, orice care să poată sări pârleazul licențierii pentru prima ligă. Cum nu s-a întâmplat asta, dreptul de promovare nu există. Se știa de astă vară, iar conducătorii buzoieni puteau anunța încă de-atunci că ei nu participă la o competiție care nu le permite promovarea. La cum e făcut regulamentul, nici dacă preiau clubul mâine Elon Musk și Bill Gates împreună, tot n-au drept de promovare, pentru că nu l-au avut din startul competiției.
Vina Federației
Dorind să defileze țanțoșă sub stindardul fotbalului privat, FRF a stabilit regula prin care echipele de primă ligă trebuie să fie private. Nu în totalitate, ci pe ici, pe colo. În sensul că poți înființa ONG-uri, poți întemeia diverse societăți private pe lângă autoritățile locale, poți băga la înaintare companiile particulare de deszăpezit, de pus panseluțe, de strâns frunzele sau de văruit copaci, chipurile finanțatoare ale activității fotbalistice. Moment în care fotbalul de stat se transformă brusc într-unul privat, dar totul miroase de la distanță a șmecherie, a clientelism, a licitații la limita penalului. Vina Federației asta e, că permite astfel de artificii și că un fotbal pe care-l numim la un moment dat privat, de fapt e un fotbal public până-n măduva oaselor.
Vina antrenorilor și-a jucătorilor
Azi-dimineață lumea se adunase să plece în cantonament la Monteoru, când a venit decizia de retragere. Suferă publicul buzoian (în vremurile bune în Crâng se juca cu casa închisă), dar suferă în primul rând componenții lotului. S-au pomenit dintr-o dată că nu mai au echipă, deși au contracte. Pot să se șteargă undeva cu ele, nu vor mai fi onorate. N-au decât să-și vadă de drum! Și să uite cât mai rapid că au străbătut țara în autobuz câte 14 ore, că au stat izolați în cantonamente, că au transpirat, că au muncit. Ilie Stan va trebui să uite și el că n-a dat curs destulelor oferte pe care le-a avut, multe din prima ligă sau de-afară, ca să rămână la Gloria doar pentru că e buzoian și a făcut primii pași în fotbal acolo.
Soluția de avarie
Lucrurile s-ar putea rezolva, totuși, în interiorul regulamentului. Nu acum, ci pentru la anul. În sensul de a se renunța la retragere, de a se schimba forma de organizare din vară (ăsta e regulamentul, bun sau rău, trebuie respectat) și de a ataca promovarea din sezonul următor. Ar fi singura formă prin care s-ar putea evita bătaia de joc la adresa unor oameni și nu s-ar mai comite un atentat la istoria frumoasă a unui club care a însemnat ceva în peisaj.
