Orsato și legea noastră
Un arbitru activ într-o emisiune de fotbal e ca o pajiște verde apărută dintr-o dată pe Lună! Așa ceva nu se poate, așa ceva nu există! Arbitrii sunt făcuți să arbitreze și apoi să tacă. Să nu explice nimănui nimic, nici ei, și nici șefii lor. Așa e regula peste tot, nu doar la români. Pe ai noștri îi putem acuza doar că, pentru a fi în trend cu politica FIFA și UEFA, primesc recomandările de acolo ca și cum ar fi venite direct de la Vatican! Fără niciun fel de nuanțe. Recentul eveniment din Italia lasă, însă, loc de nuanțe.
Ei cu Vaticanul, noi cu fanarioții
Tradiția tăcerii absolute din arbitraj s-a spart duminică în Italia. La Roma, paradoxal, la doi pași de Vaticanul despre care vorbeam mai înainte. La legendarul Rai 1, la la fel de legendarul ”Novantesimo minuto”. Instalat recent șef al arbitrilor italieni, Alfredo Trentalange, fost mare arbitru al anilor trecuți, i-a permis să participe la emisiunea lui Daniele Orsato, arbitru exponențial al momentului.
Întâi de toate, observăm că în lumea civilizată Comisiile de Arbitri sunt pe mâna unor nume imense ale trecutului. La noi, numele mari sunt în studiouri, ca analiști ai arbitrajului, în timp ce la Putere, la Comisie, e aurita mediocritate indigenă asezonată cu domnitori fanarioți urcați pe tronul autohton. Vaticanul e departe așadar…
Cumpără Revista 100% Sport România nr. 49 | Februarie 2021 | Varianta digitală!
Clarificări, nu polemici
Orsato nu pare deloc cea mai comunicativă persoană de dincoace de Ecuator. Ai zice chiar că e nițel rigid. Însă a survolat fără probleme momentul apariției la tv, povestind destule, încercând chiar să explice decizii proprii, mai recente sau mai vechi. Într-un fel, a făcut cam ceea ce-i zisese șeful Trentalange să facă. ”Vrem clarificări, nu polemici”. Aceasta a fost ideea principală a prezenței lui Orsato în emisiune.
Tăcere sau vorbe?
Probabil că în marea de tăcere universală în care e scufundat arbitrajul planetar, gestul tandemului Trentalange-Orsato va fi privit pieziș. Arbitrilor de pretutindeni pare să le convină această variantă a tăcerii, mai apăsătoare decât cea de pe fundul oceanului.
În interiorul acestei liniști, ei și șefii lor nu datorează nimănui lămuriri sau explicații. Pur și simplu, arbitrează bine și tac, sau, după caz, greșesc și tac. De tăcut, tac întotdeauna. Dar nu e normal să tacă. Ei trebuie să explice deciziile, tocmai pentru a le scoate din aria suspiciunii. O activitate publică și extrem de vizibilă precum fotbalul nu poate să aibă entități participante care se nasc doar ca să tacă!
Să-i oblige televiziunile
În urmă cu câțiva ani, un antrenor, dacă era supărat de una sau de alta, nu mai venea la conferința de presă de după meci. În cel mai bun caz trimitea secundul. Acum, la noi cel puțin, antrenorii sunt intervievați chiar și înainte de meci.
Pe vremuri ar fi replicat că interviurile îi deranjează din starea de concentrare. Azi nu mai zic nimic, vin bine mersi în fața microfoanelor, măcar și pentru că de la camerele tv la care sunt legate acele microfoane vin și banii.
Televiziunile ar putea călca pedala până la fund, impunând și arbitrilor să vină și să vorbească după meciuri pentru două minute, să explice de ce au judecat așa și nu altfel. Clarificări, nu polemici, vorba lui Trentalange.
Rămânem obtuzi?
Prezența lui Orsato la RAI n-are cum să fie un exemplu pentru noi. Pentru că noi suntem mult în urmă și ca societate, și ca fotbal, și ca gândire. Noi încă ne jucăm de-a introducerea VAR-ului (mai degrabă de-a neintroducerea lui). Și tot noi nu i-am cuprins în conducerea arbitrajului (nici măcar observatori nu i-am lăsat să fie) pe unii precum Crăciunescu sau Balaj (nici pe Porumboiu sau Tudor, dar pe ei din alte cauze) pe motiv că participă la emisiuni tv. Păi participă și lămuresc oamenii ce și cum.
Oricum, pe cei de-acum de la Comisie n-ar avea nimeni prea multe motive să-i cheme la televizor, că nu prea au ce să spună!
Cumpără Revista 100% Sport România nr. 49 | Februarie 2021 | Varianta digitală!
