Catastrofa nucleară de acum 40 de ani și starea de alarmă de acum au influențat în măsuri diferite activitatea sportivă mondială.
La 26 aprilie 1986, a avut loc o explozie la unul dintre reactoarele centralei atomice din localitatea ucraineană Cernobîl, încadrată geografic în fosta URSS.
Radiațiile au fost de 200 de ori mai puternice decât efectul bombelor atomice americane aruncate în cel de-al doilea război mondial asupra orașului japonez Hiroshima. 135.000 de locuitori și alte 6 milioane de cetățeni sovietici au fost infestați de vaporii pătrunși în atmosferă, simțiți până în Polonia, Germania de Est și chiar până la granița României.
Poveștile lui Mihai Rusu. Sportul, între catastrofa de la Cernobîl și coronavirusul zilelor noastre
Efectele exploziei puteau fi reduse dacă politrucii nu întârziau raportul către Moscova, ajuns abia după 3 zile. În acest timp, sistemele occidentale au recepționat catastrofă, transmisă pe toate canalalele mediatice așa încât Radio Europa Liberă anunța din oră în oră starea generală pentru protecția cetățenilor noștri.
La București, Nicolae Ceaușescu „medita“ asupra situației care se complica în estul european.
Nu știu cât de mare a fost masa sportivilor români sau sovietici în percepția și prelucrarea riscurilor de la Cernobîl, aflați în ciclul olimpic pentru ediția de vara de la Seoul 1988.
REVISTA 100% SPORT ROMANIA NR. 54 | IULIE 2021 | EDITIE DIGITALA PDF
În general și unii, și alții și-au continuat pregătirea, întrucât partidele comuniste român și sovietic evitau știrile reale pentru a nu produce panică în populație. A fost un nou exemplu de incompetență și iresponsabilitate față de cetățeni, ancorați astfel și mai puternic de emisiunile postului Radio Europa Liberă și Radio Libertatea cel responsabil pentru spațiul sovietic.
În ciuda acestui impediment atomic și nimicitor pentru populația ucraineană, participarea lotului olimpic al URSS la Seoul a atins dimensiuni colosale în rivalitatea cu eternul rival din SUA în timpul Războiului Rece.
Cum a influențat coronavirusul sportul mondial
Anul 2020 ne rezervă o situație extinsă și mai periculoasă generată de virusul Corona, exportat de chinezi și simțit acum în toată lumea. Impactul asupra sportului mondial și olimpic crează pe de o parte pierderi financiare în valoare de miliarde de euro, dublate de pandemie și pierderi de vieți omenești.
Fotbalul profesionst și-a amânat CE, ATP și WTA și-au întrerupt activitatea, iar Roland Garrosul și-a schimbat data tradiționala din primăvară în toamnă târzie; NBA, NHL și NFL se află în pauză forțată de Corona care a atacat puternic California sportivă la fel dealtfel ca și Italia, Franța, Spania și Germania care au sistat activitățile sportive, culturale, educaționale și chiar producția economică.
Doar CIO a mers mai departe cu Jocurile Olimpice de la Tokyo, acolo unde sondajele de opinie arată o reținere a niponilor față de ediția de vară.
În timp ce toate guvernele au făcut uz de legile interne pentru anunțarea stării de alarmă, asistăm la o stare de inconștiență a CIO de la Lausanne de a-și salva banii de câteva miliarde de euro câștigați de pe urma sponsorilor, drepturilor TV și a publicității. Bani care ar costa sănătatea sportivilor, spectatorilor și chiar a organizatorilor.
Între Cernobîl și Corona, nu am nicio o opțiune sau preferință atunci când există pierderi umane.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Acest articol a fost scris de Mihai Rusu în numărul din iulie 2020 al revistei 100% Sport
Aici e Radio Europa Liberă! Din München, Mihai Rusu
Mihai Rusu (născut 1949), fost jucător de tenis român, în prezent antrenor în Germania la o școală privată. A rămas în Germania Federală în 1977. Fostul sportiv plecase la Bruxelles, cu ocazia unui turneu de tenis, în momentul în care era jucătorul numărul 2 al Stelei, după Titi Hărădău.
S-a stabilit la Munchen, iar în 1983 a devenit redactor sportiv la Radio Europa Liberă. Este editorialist pentru revista 100%Sport și corespodent pentru Radio Sport Total FM.
