Dan Petrescu înseamnă mult pentru fotbalul românesc. Singurul tricolor care a reușit cu adevărat în cel mai greu, dar și cel mai frumos campionat din lume, în Anglia. Antrenor cu titluri în Liga 1 și performanțe spectaculoase în Europa. Și imaginea unui om care trăiește fotbalul la cote maxime.
Dar atitudinea de veșnic nemulțumit parcă nu i se mai potrivește. Dacă la început a fost percepută ca un semnal de alarmă pentru fotbalul românesc, s-a transformat treptat într-o placă zgâriată pentru urechile tuturor. Și pare că și Zeița Fortuna a obosit să tot audă aceeași muzică tristă.
Opinie Ionuț Coman | Patimile lui Dan Petrescu
De la psihologi și speakeari motivaționali, toți susțin că atunci când gândești pozitiv ai făcut primul pas spre reușită. În viață personală, în activitatea profesională, în general în orice îți propui să faci. De multe ori este adevărat, de alte ori gândirea pozitivă doar te ajută să rămâi în picioare în fața eșecului.
Dar când te plângi non-stop și fără motiv, ai toate șansele să o comiți. Să atragi ghinionul. Să intri într-o buclă a nefericirii din care cu greu mai poți să ieși. Cam asta pare să i se fi întâmplat lui Dan Petrescu. Veșnic nemulțumit, antrenorul campioanei CFR Cluj trăiește o dramă fotbalistică. Mare favorită la titlu, echipa sa nu a câștigat niciun meci în acest an. De trei ori egalată pe final, în două rânduri chiar la ultima fază.
Veșnic nemulțumit
Revenit la CFR Cluj după o nouă experiență nefericită peste hotare, Dan Petrescu s-a plâns de lot. În condițiile în care echipa era pe primul loc, cu victorii pe linie după șapte etape. Fără succes în Europa, a făcut câțiva pași greșiți prin campionat. Apoi a redresat situația și au venit succesele pe bandă rulantă, ca-n vremurile bune.
Dar pe parcurs a continuat cu nemulțumirile. Una dintre ele s-a referit la Cupa României. De ce nu este CFR Cluj cap de serie? Simplu, nu a făcut mare lucru în ediția precedentă. Și pentru un jucător care a evoluat la cel mai înalt nivel din Anglia este de neînțeles. Cea mai veche competiție din lume, Cupa Angliei, nici măcar nu are capi de serie. De aceea apar și poveștile frumoase. Ca-n actualul sezon, cu micuța Boreham Wood, ajunsă în optimi tocmai din liga a cincea.
Nu i-a uitat nici pe arbitri, constant sub tirul declarațiilor acide. Terenurile proaste, programările dezavantajoase, adversarii care nu sunt fair-play. Stilul deja tradițional de a pune presiune pe tot ce mișcă.
Cu norii negri deasupra capului
Intrat în iarnă cu un avans de 10 puncte față de FCSB, Dan Petrescu a continuat cu aceeași atitudine. În timp ce toți specialiștii vedeau CFR Cluj cu o mână pe titlu, a rămas pesimist, punând răul în față. Iar cel mai negru scenariu începe să se contureze. Și nu oricum, ci însoțit de un ghinion teribil.
Gol primit la ultima fază a derby-ului cu FCSB. Gol primit pe final cu FC Botoșani. Gol primit în ultima secundă în Bănie, cu CSU Craiova. Bare și ratări uriașe în jocul cu UTA. Toate partidele s-au încheiat la egalitate. Un calcul simplu: 8 puncte scăpate printre degete și șansa de a fi la 15 puncte față de rivala la titlul.
Răspunsul? Proprii jucători și arbitri vinovați. Și, din nou, LPF pentru programarea meciurilor. Plus o serie de transferuri care duc încă o dată lotul de la CFR Cluj la peste 30 de jucători.
Poate că, în cele din urmă, CFR Cluj va ieși din acest vârtej. Pentru că Dan Petrescu a demonstrat, fără echivoc, că este un antrenor de top. Așa cum a fost și ca jucător. Sau poate că nu. Pentru că atunci când aduni deasupra ta norii negri, s-au putea să te lovească trăsnetul.
