”SPICELE” lui Edi Iordănescu
Aproape că nu e zi în care să nu aflăm că, din motive medicale, mai trebuie tăiat de pe listă un ”tricolor”. Știam deja de Mihăilă, îl văzusem de Andrei Ivan privind din tribună derbyul cu FCSB, apoi a venit vestea cu Chiricheș. Asta după ce selecționerul se hotârâse să renunțe la Niță, care nu mai apărase la club de fix un an, iar cu Maxim (care în ultima etapă a dat gol, împotriva campioanei Trabzon, după ce a luat mingea de la centrul terenului și a driblat tot ce i-a ieșit în cale) am înțeles că a fost ceva ”cu acordul părților”, în sensul de ”nu mă mai chema, că oricum nu mai am chef să vin”.
Un căpitan cu probleme
Acum am înțeles că Nicușor Stanciu, deși a făcut drumul din China, are niște probleme medicale, încă nu se poate antrena normal, și, dacă va fi s-o facă, asta se va ântâmpla abia joi seara la Helsinki, o zi înaintea meciului cu Finlanda de vineri. Asta înseamnă că pe cel pe care-l vedeam nu doar în rolul de nou lider al echipei naționale, ci și ca viitor căpitan, s-ar putea să nu joace în primul meci. Poate, măcar într-al doilea, luni, cu Bosnia, în Giulești. Dacă îi trece…
Un selecționer în halat alb
Mai sunt ceva probleme și cu Sorescu, și cu Florinel Coman. Și, în zilele rămase, mai pot apărea și alte necazuri, nimic nu e exclus. În jumătate de an, de când conduce echipa națională, Edi Iordănescu a fost mai mult șef de infirmierie decât selecționer. Aduceți-vă aminte de guturaiurile și răcelile în serie de la prima acțiune, din martie, cu Grecia și Israel. Unele dintre ele transformate în Covid, deci soldate cu trimiterea acasă a celor infectați. Sau cu accidentarea gravă a lui Iulian Cristea, care de-atunci, din iunie, n-a mai jucat niciun minut.
Oare de ce?
Se pot pune, totuși, niște întrebări. Prima ar fi de ce, după luni la rând de activitate la cluburi, unii dintre internaționali au probleme tocmai în momentul convocăilor. Sau de ce le ies pozitive testele antigen abia când vin la lot. Logic ar fi să ne situăm departe de orice suspiciune, dar, n-avem cum să nu observăm, că exceptând accidentarea pe termen lung a lui Cristea, strict ”mecanică”, altele câteva au fost destul de ciudate.
”Buba” trece repede
Sigur că România va juca acese două meciuri oficiale cu ce mai are la dispoziție, mai corect spus, cu ce i-a mai rămas. După care jucătorii se vor întoarce la cluburi și rămâne de văzut dacă vor mai fi de actualitate acele păcătoase jene musclare de care se plâng când e vorba să vină la lot. S-ar putea ca unora dintre ei să le treacă, să fie sănătoși, ceea ce le și dorim. Dar oare dacă echipa națională ar fi avut nu două partide periferice, dintr-o grupă în care singurul scop care ne-a mai rămas esteacela de a nu retrograda, ci două meciuri de mare vizibilitate, cu adversari de prim rang, jenele musculare, tusea și strănuturile ar mai fi determinat oare atâtea spice să cadă?
