De multă vreme n-am mai avut un compatriot în primăvara Ligii Campionilor! Acolo e timpul și spațiul fotbaliștilotr imenși, foarte mari sau măcar mari, iar noi nu mai avem demult așa ceva. Vom avea acum, Ciprian a stat în poarta Milanului 4 din cele 6 meciuri ale grupei (deloc ușoară, cu Chelsea, Salzburg și Dinamo Zagreb), contribuind și el la această performanță.
”Cărămida”
Presa italiană l-a lăudat după meciul cu Salzburg, și după celelalte, i-a dat note mari, ba chiar l-a numit ”cărămidă”, tradus prin ceva fix, de neclintit. Cum Maignan -titularul cumpărat de Milan cu 15 milioane de euro de la Lille, după ce tocmai devenise campion al Franței în fața favoritei perene PSG – va mai lipsi ceva vreme, Ciprian va apăra măcar până la pauza prilejuită de CM. Ceilalți purtători de mănuși de la Milanello sunt sub el, din motive de vârstă. Legendarul Mirante bate în 40 de ani, iar danezul Jungdal abia a împlinit 20. Nici Tătă nu e june prim, a făcut 36, ”bagă” 37 în februaie, dar când îl vezi, nu-i dati. Longilin, suplu, cu pletele fie în vânt, fie strânse sub bentiță, modelul Totti.
Meciurile nu i le ia nimeni
Sigur că s-ar putea ca până la acea primăvară în care a calificat-o (și el, împreună cu ceilalți) pe Milan, Maignan să se refacă și să reintre în poartă. Cumva e logic, franțuzul are o cotă de Transfermarkt de 36 de milioane de euro, Ciprian doar de 600 de mii. Bașca diferența de vârstă, prețiosul titular e aproape cu un deceniu mai tânăr. Plus că dacă refacerea lui Maignan va mai întârzia, nu e excus să fie adus în Intermercato de iarnă alt portar de mare valoare. Dar meciurile din grupe nu i le ia nimeni din palmares lui Tătărușanu, și nici pe cele 5 duse cap-coadă în Serie A.
În antiteză cu Ionuț Radu
Când un antrenor ca Pioli mizează pe tine într-o echipă de nivelul lui Milan, înseamnă că însemni cu adevărat ceva. Opinie strict personală, înseamnă că prețuiești mai mult decât actualul titular al echipei naționale, Ionuț Radu. Care înșiră greșelile la modesta Cremonese și care anul trecut la Inter, când s-a apelat la el, a zbârcit-o rău, fiind imediat excomunicat în orașul viorilor.
Acea scrisoare deschisă
De aici începe altă discuție. În urmă cu aproape trei ani Tătărușanu a renunțat de bună voie la echipa națională, rămânând să se concentreze pe ipostaza de rezervă la Milan. A fost opțiunea lui, a trimis atunci și o scrisoare deschisă, alimendtând izvorul numeroaselor retrageri scrise de sub tricolor care au urmat. Sigur că postul a fost acoperit cu destul succes de Florin Niță, acum vin ”lupii tineri”, Radu, Moldovan de la Rapid, Aioanii, cei doi Popa (FCU și Voluntari).
Mulțumiri și doar atât
Dar iată cum fotbalul nostru, cu penuria de valori de care se tot plânge de ani buni, își permite să ignore un om care dă piept cu Chelsea, cu Inter, cu Napoli, cu alții, ca să-i bage în seamă pe unii care văd aceste echipe doar la televizor. Bun, s-a luat act de acea scrisoarn de retragere a lui Ciprian, i s-a mulțumit, dar de-atunci încoace l-a mai întrebat cineva ceva, s-a mai insistat măcar cu un cuvânt sau cu o silabă pe tema unei posibile reveniri? Poate că nici acum nu e târziu…
