INFANTINO FACE COLECTIVIZAREA
Pe vremuri, propaganda comunistă impunea, de la Centru, ca în fiecare oraș câte o stradă să se numească ba Lenin, ba Karl Marx, ba Gheorghiu-Dej, ba Leontin Sălăjan, ba Lucrețiu Pătrășcanu, ba 6 Martie, ba 30 Decembrie, ba 23 August. Nume și date importante în mecanismul mistificării, dar și argumente în plus pentru legitimitatea celor aflați la putere. Dacă străzi importante poartă numele unora dintre ai noștri, înseamnă, nu-i așa?, că și noi suntem importanți.
Un selfie lângă coșciug
După ce și-a făcut selfie lângă coșciugul lui Pele (așa procedează doar neamurile proaste, care la parastase pozează sarmalele în secțiune, să se pronunțe mătușa destinatară a fotografiei, mare specialistă, dacă au mai multă carne decât orez), Maestrul Infantino a continuat să se comporte ca un activist care, mergând să încheie Colectivizarea, zăbovește la Ziua Recoltei și admiră pe tarabă știuleții imperiali de o jumătate de metru și gogoșarii lustruiți cu cremă incoloră de ghete, ca să lucească.
Sugestia de lângă năsălie
În elanul jelaniei sale, efuzionat de solemnitatea ceremoniei funerare, la doi pași de năsălia ilustrului defunct, Infantino a spus că în fiecare țară ar trebui să existe câte un stadion care să poarte numele lui Pele. Așadar, arena Pele din Insulee Kiribati, Pele Stadium of London, Estadio Pele din Madrid, Stadio Pele di Roma, Pelestadion din inima Bavariei. Poate și ”Stadionul Pele” din București, Pocreaca sau Cocorăștii Mislii (ultima localitate există cu adevărat).
Puterea exemplului personal
Bun, botezăm stadioanele cu numele lui Pele, al lui Maradona, al lui Cruyff, al lui Puskas, al lui Baratky al lui Dobrin sau al altor iluștri repauzați pentru că așa vrem noi, pentru că așa simțim noi, nu pentru că așa ne vâră pe gât președintele FIFA. Mai ales că Gianni Infantino a lăsat să se înțeleagă că arena de sub geamul biroului său din Zurich, legendarul Letzigrund (acolo a jucat România cu Franța și cu Italia la CM din 2008) va primi deîndată numele ilustrului dispărut. Ceea ce înseamnă că toată lumea din subordinea Împăratului Fotbalului Mondial trebuie să procedeze numaidecât aidoma.
Ai noștri, ca brazii înclinați
Cum îi știm pe ai noștri, pe șefii FRF, supuși necondiționați ai Împăratului, propovăditori în spațiul mioritic ai descărnatelor și de multe ori aberantelor idei, în cel mai scurt timp vom avea și noi un stadion cu numele lui Pele, pentru că atunci când vin de la Îmăărăție nu doar ordinele se execută, ci și sugestiile. Devenite automat ordine, câtă vreme au fost emise ”de sus”. Nu ne va deranja să mergem la meci pe ”Stadionul Pele”, ba impotrivă, ne va încânta ideea. Ceea ce e cumva aiurea e că ne-am obișnuit să gândim cu capul altora și să spunem prea des ”Să trăiți!”!
