În ultima vreme, România a fost cuprinsă de o frenezie. Frenezia ridicării de stadioane și săli de sport. Toate bune și frumoase, doar că unele dintre aceste arene vor fi demodate peste 10-15 ani. Și atunci cei care le folosesc se vor gândi să construiască altele. Ceea ce nu este în regulă.
Afirmația mea se bazează pe argumente. Iată unul dintre acestea. În urmă cu o săptămână și ceva, în cadrul emisiunii Dinamo 7/9 pe care o realizează Cătălin Mureșanu, Ionuț Popa, președintele CS Dinamo, a făcut un anunț interesant. Și anume că s-a interesat la Compania Națională pentru Investiții despre condițiile în care poate fi construită o nouă sală în Parcul Sportiv Dinamo. N-ar fi fost nicio problemă, însă afirmația este făcută în ianuarie 2023, adică la aproape 10 ani de la inaugurarea Sălii Polivalente din complexul sportiv aflat în Șoseaua Ștefan cel Mare din București. Așadar, după un deceniu se plănuiește ridicarea unei noi săli acolo…
Acest nou proiect este justificat de faptul că echipa masculină de handbal Dinamo nu-și mai poate juca în „vechea” sală meciurile din Liga Campionilor. Și aceasta fiindcă între timp pentru a găzdui astfel de partide din faza grupelor o sală trebuie să dispună de minimum 2.500 de locuri. Iar sala Dinamo, aceea inaugurată acum 10 ani, are doar 2.200… Și cum în București mai mult se vorbește decât se face în privința Noii Polivalente – în Vechea Sală Polivalentă s-au înghesuit, anul acesta, trei echipe de handbal care au participat în Liga Campionilor -, la Dinamo se plănuiește ridicarea unei alte săli de vreo 5.000 de locuri prin spatele complexului, undeva pe unde se află și velodromul „Mircea Romașcanu”, un velodrom în paragină.
Această situație arată faptul că în România ultimilor ani s-au ridicat săli și stadioane doar de dragul de a se bifa câte „o realizare”. De pildă, Arena Națională s-a făcut cu doar 55.000 de locuri. Ceea ce înseamnă că acolo nu se va putea disputa niciodată o finală de Liga Campionilor la fotbal. Niciodată, adică până când va fi dărâmat actualul stadion și ridicat altul cu o capacitate mai mare. Cum nu vor avea loc pe actualul stadion, așa cum arată astăzi, nici meciuri de rugby fiindcă nu este loc pentru terenul de țintă… Cum nu se vor desfășura nici concursuri de atletism pentru că acolo nu există pistă… Altfel spus, într-un spațiu unde România a învins Scoția, iar Noua Zeelandă a tremurat serios, prin anii 80, la rugby, nu vor mai călca prea curând Stejarii. Iar acolo unde Anișoara Cușmir și Vali Ionescu au doborât recorduri mondiale la săritura în lungime nu va mai concura vreun atlet.
În același stil al bifării de realizări s-au făcut și alte stadione. De pildă, Noul Stadion Steaua nu are pistă de atletism. Deși clubul sportiv al armatei dispune de o secție de profil. Și încă una cu rezultate remarcabile în cele peste șapte decenii de existență. E suficient să pomenim de dubla campioana olimpică Iolanda Balaș. E adevărat, vis-a-vis de stadionul de fotbal se află ceea ce ar fi trebuit să fie arena de atletism. Una începută prin anii 80 și care nu a fost finalizată nici astăzi. La fel s-a ridicat și Noul Stadion Rapid. Adică fără pistă de atletism deși clubul care deține arena are secție de profil. E adevărat că acolo a fost și o problemă de spațiu, stadionul fiind „înghesuit” între Calea Giulești și calea ferată ce duce la Gara de Nord. Așa că pe Noul Rapid s-a făcut o pistă așa mai de ochii lumii… Pentru suta de metri. Cum o pistă cu patru (4) culoare s-a amenajat și pe noul stadion din Sibiu. O pistă doar pentru antrenament căci stadioanele normale au fie șase, fie opt culoare. Cele unde se poate organiza un concurs atletic.
Firește că vor fi mulți care mă vor întreba câți spectatori vin la un meci de rugby sau la un concurs de atletism în România. Iar aceștia vor miza pe rentabilitate, vor vorbi despre cum este cheltuit banul public șamd. Până la un punct, sunt de acord cu ei. Însă aici e vorba și despre statutul pe care îl are o capitală de țară europeană, de pildă. Fiindcă mie mi se pare jenant ca în București să nu existe nici patinoar, nici velodrom, nici hipodrom, nici stadion cu pistă de atletism șamd.
Tot aceia care au vorbit despre banul public au susținut că nu e normal ca Stadionul „Arcul de Triumf” să fie numai pentru rugby. Și au susținut că acolo trebuie să joace și echipele de fotbal. Aș fi înțeles această situație dacă pe Arena Națională s-ar fi înghesuit zeci de echipe de fotbal. Însă în București numeri pe degete formațiile din sportul cu balonul rotund. Iar dintre acestea Steaua și Rapid au stadioanele lor. Dinamo va avea dacă se va materializa proiectul. Metaloglobus anunțase că ar juca pe „Arc” doar dacă ar promova în prima ligă. Rămâne FCSB, însă mutarea acestei echipe de pe Arena Națională pe arena aflată lângă Cașin n-ar salva banul public. Fiindcă banul dat la cel mai mare stadion din țară ar ajunge la cel de la Arcul de Triumf… Așadar, unde este plusul financiar din mutarea echipelor de fotbal pe stadionul unde s-a jucat mai mult rugby în o sută de ani? Singura schimbare ar fi doar că suma pentru închiriere n-ar mai ajunge la Primăria Capitalei, ci la Ministerul Sportului. Adică tot în buzunarul statului.
Pentru a nu încheia într-o notă negativă, mă voi referi puțin și la situația din Cluj, al doilea oraș important al României. Acolo s-a ridicat Noua Sală Polivalentă, una cu circa 10.000 de locuri. Și în ea s-au desfășurat deja competiții internaționale importante la baschet, volei, gimnastică, gimnastică ritmică, tenis de masă, tenis. Vis-a-vis de noua sală s-a refăcut Stadionul Municipal. Și s-a refăcut cu pistă de atletism (e singurul din țară care poate găzdui competiții internaționale de atletism, însă doar de juniori și de tinere – pentru cele de seniori e nevoie de o capacitate mai mare). Tot în Cluj există Sala „Horia Demian” și terenul „Iuliu Hațieganu”, unul de rugby și cu pistă de atletism. Așadar, acolo s-a reușit să se modernizeze bazele sportive cu cap. Iar acum și Craiova anunță ridicarea unei noi săli polivalente, una cu pistă de atletism, dar și cu una de ciclism. Ceea ce, dacă se va materializa, va fi extraordinar. Mai cu seamă că în noua sală, una cu circa 5.000 de locuri, s-ar putea disputa și meciuri de baschet, handbal sau volei.
