Restanțele salariale în fotbalul românesc sunt ceva normal. Și nu câteva zile de întârziere, ci luni întregi. Ba chiar oficialii cluburilor folosesc acest lucru ca pe o scuză. Dau exemple mai rele pentru a-și pune propriii jucători la punct. “La alții este mult mai grav”, este declarația folosită tot mai des. Și merge, mai ales pentru fotbaliștii români.

Doar că, în cazul celor străini din Superligă, sunt doar vorbe goale. Pentru că pot merge direct la FIFA. Și nu doar pentru întârzieri la plăți. Se adresează forului mondial și pentru felul în care sunt tratați de cluburi. Cel mai recent exemplu îl reprezintă brazilianul Roger. Atitudinea celor de la CFR Cluj față de sud-american i-ar putea costa o jumătate de milion de euro.

Buni de plată

Printre insolvențe și falimente, cluburile din România mai învață o lecție. Orice regulamente și legi ticluite pe plan intern se năruie ca un castel de nisip în fața forurilor internaționale. Dacă jucătorii români sunt păcăliți, cu stranierii nu merge. Iar nenumăratele cazuri din ultimul deceniu i-au pus în gardă pe străinii care aleg să joace în Superligă.

OPINIE IONUȚ COMAN | SUPERLIGA TUTUROR POSIBILITĂȚILOR

Tot mai des, apar hotărâri de la FIFA care privesc echipele de la noi. Datorii de sute de mii de euro pe care trebuie să le plătească. Pentru că nu le pot ocoli, așa cum fac în țară cu ajutorul forurilor interne. În caz contrar, apar mai întâi interdicții la transferuri. Și mai rău, falimentul, așa cum s-a întâmplat cu Astra Giurgiu.

Noul proiect din Giulești s-a lovit de aceste probleme. Preluarea palmaresului vechiului club a însemnat și preluarea vechilor datorii. Și Rapid plătește. Doar pentru străini. Românilor le râde în nas și le transmite că nu au nicio șansă. La fel și la Dinamo, unde insolvența a șters o grămadă de plăți restante către jucători. La fel, către cei români, străinii având șansa de a merge la FIFA.

Scandal și cam atât

Dar nu este vorba doar despre bani. Ci și despre respectarea clauzelor contractuale. Și aici se repetă povestea. Străinii se pot adresa forurilor internaționale și pot denunța unilateral contractul. Ceea ce a făcut și brazilianul Roger. Sud-americanul s-a plâns la FIFA după ce a fost scos din lista pentru Superligă. A cerut să fie declarat jucător liber. Și să primească banii pentru restul perioadei contractuale. Încă 2 ani și jumătate, aproape o jumătate de milion de Europa.

Vestea a înfuriat conducerea campioanei. De la patron la președinte. Au apărut declarațiile războinice, dublate de fel de fel de explicații. Presiune asupra jucătorului, presiune asupra altor cluburi care ar fi interesate de serviciile acestuia. Ceva în genul celor petrecute în cazul lui Bogdan Planic, fostul jucător de la FCSB. Fundașul central sârb care recursese la aceași variantă. Și care a și câștigat la FIFA. Apoi, și-a văzut liniștit de carieră.

Posibil ca același lucru să se întâmple și cu Roger. Sau foarte probabil. Dar vor învăța conducerile cluburilor din fotbalul românesc ceva? Că puterea lor de a influența regulamente și legi se oprește la graniță?