NU CUMVA TRĂIM ÎNTR-O LUME PARALELĂ?
Jucând pe pământ francez un turneu UEFA de elită ”în patru”, doar cu prima clasată mergând mai departe, contra gazdelor, Norvegiei și Irlandei de Nord, era greu de crezut c-am fi putut să ne calificăm. Dar eram convinși că ne vom vinde scump pielea. Ne puseserăm de acord că generația noastră U19 e foarte bună și că, de ce să nu visăm, poate scoatem un egal cu francezii, le batem (zdravăn, nu oricum) pe celelalte două și mergem mai departe la golaveraj. Argumente? Generație bună, un mix între fotbaliști de afară (Burnete, Vulturar) și băieți care au luat deja ochii în Liga I.
Scorul nostru a fost al lor
Cum pentru noi cel mai important era meciul cu Franța, și cum tot aduceam în discuție nevoia de golaveraj, ne gândeam la ce diferență vom bate Norvegia în partida de debut de pe ”Stade du Bois Joly” din Saran, undeva pe Valea Loirei. În loc să-i batem noi la scor, ne-au bătut ei rău de tot. Cu 4-0! În minutul 14 era deja 2-0 pentru nordici, în minutul 25 se făcuse 3-0! De-acum încolo orice discuție despre calificare e inutilă, ideea e să nu ne dea cu terenul în cap și celelalte două adversare, Irlanda de Nord și Franța.
Ai noștri ca brazii
Dacă pe tinerii U19 ”de afară” nu-i prea știm, pe cei de-acasă îi vedem etapă de etapă. Suntem încântați de Mazilu și de Borza de la FCV Farul, ”specialiștii” se întrec chibițând câte milioane de euro valorează puștii lui Hagi. Ne place Rareș Pop de la UTA (rezervă la U19, selecționerul Pelici a avut alte opțiuni contra Norvegiei). Nu putem ignora că Sala a apucat să debuteze la CS Universitatea Craiova, o dată fiind chiar titular. Că Atanas Trică e băiatul lui Eugen și nepotul lui Ilie Balaci. Că Radaslavescu (acum) și Muși (până de curând, înainte să fie împrumutat la Iași), au bifat destule minute la FCSB, unde n-au fost introduși în calitate de ”Underi”, ci pe valoare.
Briliante sau carne de tun?
Și-atunci de unde acest 0-4 care ne răstoarnă complet judecățile de valoare? Adică aceia pe care noi îi vedem pe post de briliante ale fotbalului autohton sunt doar carne de tun în fața Norvegiei, o reprezentativă care nu e în niciun caz în primul pluton valoric. Asa înseamnă că trăim într-o lume paralelă, doar a noastră. Că judecăm totul ochiometric și sentimental, că suntem complet lipsiți de facultatea de a judeca lucrurile coerent și corect.
Nici ”diferența de lapte” nu mai e valabilă
Pe vremuri, când o țară nordică ne bătea rău la juniori, bătrânii fotbalului aveau o vorbă: ”Păi nu vezi, domnule, că e diferență de lapte între noi și ăștia?”. Valabilă acum câteva decenii, spre o jumătate de veac, aserțiunea nu mai are astăzi acoperire. Diferența de lapte nu mai funcționează, mâncăm ce mănâncă și alții, gem rafturile de banane a căror lipsă o tot invocam. Dar asta înseamnă că diferența e în altă parte!
