A revenit o etapă disputată în întregime, după cea trecută, cu trei partide lipsă la apel. Cea de-acum a oferit câteva meciuri plăcute ochiului, cu desfășurări palpitante și multe goluri. Chiar dacă am avut și un rezultat „alb”, s-au marcat în total 31 de goluri, ceea ce înseamnă aproape 4 goluri pe meci! N-am mai avut niciun autogol!
Derby-ul chiar a fost derby
Încep cu derby-ul Clujului, care a fost la mare înălțime, având o desfășurare a scorului foarte interesantă. Totodată, a fost îmbucurător numărul mare de oameni prezenți la acest spectacol fotbalistic, rivalizând cu asistențele de pe Arena Națională sau de la Craiova. După cum începuse, părea că se conturează în sfârșit mult așteptata de decenii victorie a „șepcilor roșii”. Era 2-0, conform cu jocul lor convingător de până atunci. A venit însă golul CFR-ului din prelungirile primei reprize care anunța că lucrurile nu vor rămâne așa. Astfel, în repriza a doua, chiar dacă cei de la „U” au continuat să joace destul de bine, superioritatea individuală a lotului echipei antrenate de Mandorlini și-a spus cuvântul, CFR impunându-se în cele din urmă. Dar aceasta după ce au întors rezultatul, 3-2, suferind apoi o egalare, 3-3, pentru a da lovitura decisivă în ultima decadă. Totuși, conform celor din teren, un rezultat de egalitate ar fi fost mai aproape de adevăr. Acest meci a demonstrat două lucruri importante: că noua echipă a CFR-ului începe să se contureze; că Universitatea are potențial, iar dacă ar dispărea toate intrigile din jurul ei, care nu sunt puține, și s-ar canaliza toate energiile doar pe fotbal, această echipă ar avea rezultate mult mai bune. Să remarcăm și arbitrajul destul de bun al lui Colțescu, care a încercat să nu dea niciun avertisment. Situația din teren însă a fost mult prea tensionată spre a putea evita acest lucru.
Caz patologic
Dacă acest meci cu 7 goluri care a încheiat etapa, totul unul cu același număr de reușite a deschis-o. Este vorba despre partida de la Ploiești dintre Petrolul și FCU, în care formația prahoveană a confirmat forma bună în care se află, izbutind a treia victorie consecutivă, pentru care au existat doar câteva emoții în ultimele minute ale partidei. Doar patru minute a fost egalitate în acest meci, Petrolul conducând apoi în permanență, la un moment dat, cu un sfert de oră înainte de final, chiar cu trei goluri. O relaxare prematură a făcut ca oaspeții să se apropie la un singur gol și să se producă un final interesant, cu amintitele emoții ale gazdelor, cum că ar putea scăpa printre degete victoria. După acest meci, în mod inexplicabil, antrenorul lui FCU a fost demis! Este o recidivă. Totuși, să îndepărtezi antrenorul pe care abia l-ai instalat după numai o lună cu 5 partide, fără să se fi întâmplat nenorociri de rezultate, nu mai ține de tactici de fotbal, de pregătirea meciurilor etc, ci doar de patologie, intrând pe tărâmul medical, mai exact pe cel psihiatric, domenii pe care recunosc că nu le stăpânesc.
Ca într-o fabulă
Un alt meci interesant a fost cel de la Voluntari, unde stadionul din localitate a fost din nou plin, chiar un pic mai mult decât atunci când a venit Rapid. Un stadion de cele mai multe ori pustiu, iată că are o medie foarte bună după primele găzduiri. Partida s-a asemănat cu acea fabulă cu iepurele și broasca țestoasă. În rolul primului a fost FC Voluntari, iar în celălalt Dinamo. Se știe, cele două personaje pornesc într-o cursă, iepurele este aproape să ajungă la final, se uită înapoi și vede că broasca abia s-a depărtat de zona startului și atunci se hotărăște să nu termine cursa încă, părându-i-se mult prea simplu să câștige. Considerând că o avea sub control, putând-o încheia când voia, s-a apucat să mai mănânce niște morcovi, apoi să doarmă sub un copac la umbră etc. În acest timp, broasca și-a continuat constant „alergarea” până a ajuns prima pe linia de sosire, căci iepurele s-a trezit mult prea târziu ca să o mai prindă… Voluntari are la această oră o echipă net superioară și după cum începuse, se afla în controlul jocului și se părea că va obține o victorie mai lejeră decât cea în fața Rapidului. Chiar și după ce Dinamo a egalat, părea că fusese doar o întâmplare, iar lucrurile urmau să fie repede reglate de echipa gazdă. Numai că precum iepurele din fabulă, s-a pus sub un copac să doarmă. Mai ales apărarea, iar Dinamo, precum broasca țestoasă, și-a văzut muncitorește de drum, și în cele din urmă, a trecut înainte linia de sosire, câștigând cu 3-2. Cei de la Voluntari au avut chiar șansa egalării în finalul partidei, însă Rúnar Már Sigurjónsson a oferit una dintre cele mai slabe execuții de penalty, poate doar cea a lui A. Ivan din meciul cu FCSB, din sezonul trecut, să fi fost mai penibilă. O notă bună pentru arbitrul Radu Petrescu, care a colaborat foarte bine cu Sorin Costreie de la VAR, rezolvând cu bine toate fazele litigioase, care n-au fost puține.
Greu pe două fronturi
După ceva așteptare, Rapid a reușit în cele din urmă să o învingă pe FCV Farul, izbutind astfel să mai detensioneze încordarea din Giulești. După părerea mea, Rapid nu a jucat mult diferit față de precedentele partide, numai că de această dată a avut noroc, căci șuturile sale expediate pe spațiul porții adverse și-au atins ținta. Campioana a arătat din nou că nu poate face față pe două fronturi, pierzând astfel al treilea meci consecutiv în campionatul intern. Din Giulești a rămas doar cu superbul gol al lui Mazilu, e drept și cel al lui Emmers, cu care Rapid a deschis scorul, rivalizând în frumusețe. Un fapt interesant, Borza, cel care câștiga sezonul trecut titlul cu echipa care îl formase, FCV Farul, abia a semnat cu Rapid și a și fost introdus în teren, chiar împotriva fostei echipe, având o prestație bună.
Nici lui Sepsi nu-i prea priește pe plan intern participarea externă. Un nou meci modest pe teren propriu, în care n-a fost în stare să câștige. Hermannstadt nu este foarte departe valoric, arătând acest lucru și în sezonul trecut, când, dacă nu ar fi suferit acea depunctare, s-ar fi bătut cu Sepsi pentru ultimul loc de play-off. Și încă ceva, sibienii nu au uitat că Sepsi le-a stricat acea invincibilitate cu care în calitate de nou-promovați uimiseră lumea fotbalului, aducându-le atunci prima înfrângere.
CSMP Iași a dat o mostră de ceea ce înseamnă să fii echipă mică. Cu un pic de curaj și concentrare mai mare, s-ar fi putut întoarce cu punct din dificila deplasare de pe Arena Națională. Obosită după deloc comoda deplasare din Danemarca de la mijlocul săptămânii, FCSB a jucat o repriză, în rest a stat lipită de corzile ringului, numai că adversarul n-o ataca sau dacă o făcea, se apropia de ea firav. Vașvari a fost singurul de la echipa oaspete care a arătat că avea sânge în instalație. Prea puțin însă pentru a putea scoate punct cu liderul. E drept, a fost și o greșeală de arbitraj, la un atac neglijent al lui Olaru s-ar fi impus cartonașul roșu, iar ultimele minute, cu roș-albaștrii în inferioritate numerică, poate altfel ar fi stat lucrurile.
Un meci de zero
Singurul meci în care nu s-a marcat se poate considera că a fost normal să se întâmple astfel, căci erau singurele echipe care nu au câștigat până acum, tot zero rămânând în dreptul victoriilor lor și după această rundă. Iar aspectul partidei a fost pe măsura numărului de goluri… Două echipe necăjite, care se vor lupta pentru evitarea retrogradării. Dacă la Oțelul, nou-promovată, acest lucru era de așteptat, nu același lucru se poate spune și despre echipa din Botoșani.
Cifrele etapei
Jucători
Meciul 200 în Liga I: Ov. Popescu (FCSB)
Debut: Mouaddib (FC Botoșani), Ilić (Dinamo), Bucuroiu (Hermannstadt), Kurtić (CSU Craiova), Stolnik, R. Stanciu, Holst (toți UTA)
Golul 40: Nemec (FC Voluntari)
Golul 1: Ajeti, Avounou (ambii CFR Cluj), Gorka Larrucea (Dinamo), Kallaku (Sepsi), Screciu (CSU Craiova)
Antrenori
Primul egal pentru Mihai Ciobanu (FC Botoșani)
Arbitri
A 50-a linie, Adrian Vornicu (Iași)
Echipe
Meciul 2350 în Liga I, FCSB
Meciul 900, Oțelul Galați
FC Botoșani a urcat pe locul 29 în clasamentul all-time, depășind pe Pandurii, iar Hermannstadt pe 57, depășind pe Electroputere/Extensiv Craiova
FC Voluntari a marcat golul 350 (prin Nemec)
