Depistată pozitiv la un control antidoping efectuat anul trecut, la US Open, Simona Halep (31 de ani) a fost suspendată pe timp de 4 ani… Iar din documentul publicat de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA) rezultă că în luarea acestei decizii argumentele aduse de apărarea sportivei nu prea au contat. Altfel spus, s-a confirmat ceea ce se știa. Și anume că într-un caz de dopaj „sportivul răspunde”. Mai exact, este singurul care suportă consecințele. Ceea ce readuce în discuție riscurile pe care și le asumă performerul atunci când colindă lumea pe la competiții. Oare se va ajunge, de teamă, ca sportivii profesioniști să meargă de acasă cu apă și mâncare în deplasări? În rugby, de pildă, au fost astfel de cazuri în care una dintre echipe a acuzat-o pe cealaltă că a acționat „murdar”: unul în 1995, la finala Cupei Mondiale, dintre Africa de Sud și Noua Zeelandă, iar altul în 2004, la meciul Rusia – România…
Este clar că la controlul antidoping efectuat în august 2022 în corpul Simonei s-a descoperit roxadustat, o substanță interzisă. Pe de altă parte, însă, nu e deloc sigur că jucătoarea a luat-o în mod intenționat pentru a-și ameliora starea fizică, implicit performanțele sportive. Mai mult decât atât, din documentul prezentat de ITIA rezultă că înainte de US Open 2022, un fizioterapeut de la Academia Mouratoglou i-ar fi recomandat Simonei să folosească un supliment cu colagen. Și, potrivit avocatului lui Halep, acesta ar fi fost contaminat cu substanța incriminată. Aspect care n-ar fi fost acceptat de către cei care au judecat respectivul caz.
Nu pot spune că Simona este nevinovată. Mi-ar plăcea, însă, să fie așa. Și sper ca Tribunalul de Arbitraj Sportiv să țină cont de argumentele pe care le va aduce sportiva constănțeană. Cred, însă, că modul în care s-a judecat acest caz ridică semne de întrebare. Și (re)aduce în discuție riscurile pe care și le asumă un sportiv profesionist. Care, pe lângă faptul că trebuie să se pregătească și să concureze, trebuie să fie foarte atent și la ceea ce mănâncă și bea, inclusiv la aceste suplimente.
Iar acest aspect trebuie luat în seamă. Fiindcă dacă în cazul lui Halep n-a fost vorba despre un sabotaj (cel puțin așa a declarat la Digi Sport avocatul Simonei), nu este imposibil ca pe viitor să se întâmple și așa ceva… Fiind vorba despre banii care se câștigă din sport, din ce în ce mai mulți bani, această situație va deveni tot mai posibilă. Și va fi cu greu de evitat un eventual complot.
Și voi aminti de două situații din rugby. În 1995, după finala Cupei Mondiale din Africa de Sud, învinși de Springboks (9-9, respectiv 12-15 după prelungiri), rugbyștii neozeelandezi au acuzat gazdele acelei competiții că le-au pus ceva în mâncare… Și aceasta fiindcă înainte de meci cu două zile vreo zece All Blacks s-au confruntat cu o infecție alimentară. Scandalul a fost mare atunci. Iar în anul următor, la meciul din Tri-Nations, neozeelandezii au mers în Africa de Sud cu un container plin cu mâncare și apă!
Un scandal asemănător s-a produs în martie 2004, când echipa de rugby a României a pierdut (24-33) în Rusia. După acel meci, Federația Română de Rugby a acuzat gazdele că au pus „ceva” în mâncarea Stejarilor. Atunci numeroși jucători români au manifestat o stare de somnolență în timpul partidei… Iat după confruntare s-au plâns de o oboseală nefirească, peste aceea obișnuită. FRR a făcut plângere la forurile internaționale (Rugby Europe), însă nu s-a luat nicio decizie. De atunci teama că adversarii României ar putea juca murdar a mai apărut în câteva rânduri. De pildă, după ce Spania a acuzat arbitrajul lui Vlad Iordăchescu de la meciul cu Belgia, din 2018, iar apoi echipa acestei țări a fost exclusă de la Cupa Mondială 2023 (fiind înlocuită cu reprezentativa noastră) pentru folosirea unui jucător neeligibil, delegația noastră a plecat cu apă de-a acasă pentru meciul din această primăvară… Și este posibil ca de acum înainte și alți sportivi și echipe, și nu numai din rugby, să fie privească cu mult mai mare atenție acest aspect.
