Opinie Răzvan Toma, după etapa a 16-a / Excepția de la meciuri nule

Prima etapă a returului sezonului regular a fost una a meciurilor egale, cu o excepție. Nu m-am prostit, să nu știu să mai diferențiez un meci egal. Așa este, pe hârtie au fost doar primele 5. Însă și următoarele două partide au avut aspectul tot de meci egal, căci atât CSU Craiova, cât și FCSB nu meritau să câștige. Într-adevăr, singura din această rundă care a meritat pe deplin victoria, a fost Oțelul, care a învins-o fără drept de apel pe UTA.

Când am văzut că Rață a ratat penalty-ul din finalul meciului de la Botoșani, asta a fost senzația, că această etapă va fi condamnată să aibă numai egaluri. Numai că FCSB, cu norocul caracteristic, și atunci când joacă prost, bate. Faptul că o asemenea echipă este liderul primului nostru eșalon, arată micimea acestui campionat. O echipă fără sare și fără piper arată această echipă care îi dă prilejul unui actor din Cipru să joace rolul de antrenor principal. Acum, s-a chinuit în fața unui adversar care n-a jucat aproape nimic, care de fapt a intrat în teren după primele 10 minute. Ca să nu spunem că pentru a câștiga, a mai avut nevoie și de simularea lui Al. Băluță transformată de credulul arbitru gălățean Cojocaru în penalty. Cu un alt adversar decât apatica FCU, probabil că FCSB și-ar fi continuat șirul partidelor fără victorie. Totodată faptul că un fundaș precum Val. Crețu, care ar trebui să fie experimentat , a atacat imprudent știind că avea cartonaș galben, și căruia i s-a atras atenția în acest sens la pauză de către cei din tabăra lui, arată o dată în plus, haosul existent la această grupare. A fost de fapt meciul între formațiile care au parte de cele mai brutale și totodată nefericite amestecuri ale propriilor finanțatori în bunul lor mers.

Nu este departe nici CSU, la care în această etapă a debutat pe banca tehnică Ivailo Petev. Bulgarul devine astfel al 40-lea antrenor principal străin de după 1990 prezent pe banca tehnică a unei echipe de prim eșalon de la noi. La finalul celor 90 de minute plus prelungiri ale meciului cu Dinamo, aproape că nu-ți venea a crede că CSU avea avantaj pe tabelă. Atât de ștearsă a fost evoluția ei și doar un norocos gol din start făcând această infimă diferență. La fel ca în cazul mai înainte evocat, când tot golurile de la start au fost cele care au fost determinante pentru epilog. În acest caz, doar faptul că au dat peste o echipă total demoralizată de parcursul dezolant de până acum au făcut ca partida să nu se termine, după cum i-a arătat aspectul, la egalitate. De altfel, dinamoviștii, și în asemenea condiții, au izbutit să marcheze, dar CSU a fost protejată de VAR.

Despre meciul FC Botoșani – FC Voluntari se poate spune că a avut de toate. Goluri multe, răsturnări de scor, suspans, eliminări, penalty-uri, marcate dar și ratate. Astea doar la evenimentele consemnate. Dar și ca joc, în teren, s-au consumat faze atât comice, cu erori elementare, cât și unele de virtuozitate tehnică. Așadar, cu siguranță, privitorului neutru i-a plăcut această partidă. Nu același lucru însă se poate spune și despre cei implicați, doar în pielea, de fapt în inimile lor să nu te fii aflat. De exemplu în cea a lui Ilie Poenaru, care a plecat de la Botoșani știind că a lăsat acolo două puncte, prin ratarea penalty-ului de la epilog al lui Rață, puncte extraordinare în zestrea destul de săracă a echipei pe care o antrenează. Cât despre Botoșani, mai trebuie să aștepte până la prima sa victorie din acest sezon. Se va împlini jumătate de an de la ultimul ei succes (5-1 cu CS Mioveni, în ultima etapă a play-out-ului din sezonul trecut, pe 20 mai).

Tot șase goluri, transpuse în același scor, 3-3, s-au marcat și în meciul desfășurat nu departe de Botoșani, la Iași, între echipa locală CSMP și pretențioasa CFR Cluj. Și aici au fost răsturnări de scor, însă fără penalty-uri. Echipa din Iași rămâne o nucă tare, greu de spart, în timp ce CFR Cluj mai are mult până să ajungă echipa redutabilă visată de suporterii săi cu care să nu aibă emoții în lupta pentru titlu. Asta e șansa FCSB.

Mulți nervi la Ovidiu, acolo unde campioana en titre și-a arătat din nou limitele. De aceea a cedat și Gheorghe Hagi la final, supărat pe arbitrul Feșnic că nu a acordat echipei sale un penalty imaginar, nevăzând însă că arbitrul clujean a fost foarte indulgent la un atac criminal al lui Mihai Popescu, care i-ar fi putut rupe piciorul lui Bejan. Însă, Feșnic și-a arătat din plin rigiditatea la finalul meciului, când i-a arătat cartonașul roșu antrenorului lui FCV Farul, acesta cerând doar o explicație, fără să adreseze vreo vorbă grea. Arbitrajul românesc, prin tot ceea ce face, prin tot ceea ce respiră, prin felul în care este îndrumat, se află într-o direcție foarte greșită, motiv pentru care este mereu criticabil, chiar și când nu s-ar impune. Revenind la meci, încă o dată adresăm vorbe bune pentru Hermannstadt, chiar dacă de această dată nu a avut cea mai bună prestație, dar și așa, a izbutit să plece cu punct, confirmând că este cu adevărat o echipă. Nu mai încape discuție, este o performeră a acestei ediții.

Tot o performeră a acestei ediții este și nou-promovata Oțelul Galați, împreună cu antrenorul ei Dorinel Munteanu (în foto), singura care a meritat cu adevărat victoria în această etapă, un succes mult mai clar decât o arată scorul. De fapt, doar relaxarea din final a gălățenilor a făcut ca diferența de scor să fie de numai două goluri. Cu fair-play, a recunoscut acest lucru și Mircea Rednic. după joc Arădenii însă (și aici mă refer în tot ceea ce înseamnă această grupare), dincolo de prestația submediocră din teren, și-au arătat neinspirația și prin faptul că au programat această partidă la Sibiu, care aproape că este la jumătatea distanței dintre Arad și Galați. Este clar că va suferi ceva timp fără sprijinul deplin al tuturor suporterilor de care ar dispune dacă ar juca la Arad.

Am lăsat la final cele două partide încheiate cu scoruri „albe”, partide cu care de fapt a început etapa, Sepsi – Rapid și „U” Cluj – Petrolul. Chiar dacă toate cele patru echipe au luat câte un punct, singura care poate fi pe deplin mulțumită de el este Petrolul, pentru care orice punct este binevenit, cu atât mai mult că vine din deplasare. După neașteptatul eșec cu Voluntari de-acasă din etapa trecută, acest egal vine să confirme că „U” Cluj nu se simte deloc în largul ei pe teren propriu, culmea, chiar dacă au alături unii dintre cei mai pătimași suporteri. La Sepsi, ar fi fost de dorit o victorie, având în vedere multele puncte risipite în ultima vreme, motiv pentru care are mai dificultăți în a se clasa la finalul sezonului regular în play-off. La Rapid, pentru că se aștepta ca victoria din derby-ul cu FCSB să-i dea aripi și să atace mai în forță primele poziții. Se pare însă că după victoria cu roș-albaștrii a survenit o automulțumire, specifică în asemenea cazuri echipelor românești. La Rapid se confirmă, îi place lui Bergodi ori nu, inversul celor de la „U” Cluj, că deplasarea este un călcâi al lui Ahile.

Urmează o pauză de campionat, pentru meciurile decisive ale naționalei în preliminariile Euro. Să vedem cu ce stare de spirit vom privi la reluare etapa a 17-a.

Cirele etapei 16

Jucători

Meciul 350: Vl. Achim (FCU Craiova)

Meciul 150: Aioanei (FCV Farul), Căbuz (Hermannstadt), I. Neagu (Oțelul), Peteleu („U” Cluj)

Meciul 50: Kiki (FCV Farul)

Debut: El Sawy (Rapid)

Golul 30: D. Olaru (FCSB)

Golul 1: Katanec (CSMP Iași), Samuel Teles (Oțelul), Robert Popescu (FC Voluntari)

Antrenori

Primul meci și prima victorie pentru Ivailo Petev (CSU Craiova)

Echipe

Meciul 250 pe prima scenă, Sepsi

Dinamo rămâne fără victorie pe terenul lui CSU Craiova și după a 10-a întâlnire în această deplasare (a izbutit doar 3 egaluri, în celelalte 7 pierzând)

UTA a primit golul 1650 pe prima scenă (de la Samuel Teles), iar FC Voluntari pe al 450-lea (de la Katanec)