Primele meciuri din ediția 2024 a Rugby Europe Championship au confirmat o temere mai veche. Și anume că diferențele valorice dintre echipele mici („valul 3” valoric) și cele din „valul 2” se micșorează.
Iar mărirea numărul de echipe participante la Cupa Mondială de rugby, de la 20 la 24, începând cu ediția din 2027, va stărni tot mai multe ambiții pentru formații precum Belgia, Țările de Jos, Germania și Polonia. Ceea ce trebuie să fie un avertisment pentru oamenii din Mica Ovalie.
MARIAN BURLACU scrie despre situația din rugbyul mondial: Mai multe echipe la Cupa Mondială, concurență mai mare pentru Stejari
În 2000, la prima ediție a Campionatului European de rugby la care n-au participat Franța și Italia (așa cum se întâmplase din anii 60), România s-a impus clar. A câștigat pe terenul Georgiei și s-a impus la diferențe categorice în fața unor naționale care, la acea vreme, erau incluse la categoria „restul lumii”.
Au trecut aproape 24 de ani de atunci și raportul de forțe în competiția care se află în umbra Turneului celor 6 Națiuni s-a schimbat destul de mult. Georgia a dominat întrecerea în ultimul deceniu. Iar România a alunecat spre poziția a 3-a, fiind depășită, anul trecut, de Portugalia. Și aceasta după o luptă acerbă cu Spania, o altă națională cu pretenții tot mai mari.
Iată, însă, că primele meciuri din ediția 2024 a Rugby Europe Championship arată că nu mai putem vorbi despre echipe mici. Cel puțin în ceea ce privește această întrecere. Belgia a furnizat surpriza și s-a impus, acasă, în fața Portugaliei, o formație care impresionase plăcut la Cupa Mondială de astă toamnă (a terminat la egalitate cu Georgia și a câștigat cu Fiji). Iar „diavolii negri” au izbutit să conserve avantajul minim (10-6) pe care îl aveau la pauză.
Ce rezultate au mai fost prin Rugby Europe Championship
Nici celelalte meciuri n-au fost simple pentru favorite. Spania s-a impus cu 20-18 în Țările de Jos, tremurând până în ultima secundă. Deținătoare a trofeului, Georgia a avut de tras pentru a câștigat (28-17) în Germania, contra ultimei clasate din ediția 2023. Iar România a obținut cel mai clar succes al rundei, însă acel 20-8 din Polonia a nemulțumit. Și au declarat-o inclusiv jucătorii și antrenorul David Gerard, aflat la primul său meci ca selecționer al Stejarilor.
Firește că aceste rezultate (și evoluții) pot fi privite din unghiuri diferite. Optimiștii vor pune dificultățile întâmpinate de favorite pe seama faptului că acestea se află într-un proces de reconstrucție (unii jucători s-au retras după Cupa Mondială din 2023, alții sunt debutanți), că au fost preluate de antrenori noi. Și în această postură este și România.
Pesimiștii vor spune că decizia World Rugby de a mări numărul echipelor participante la Cupa Mondială, de la 20 la 24, în 2027, a stârnit ambiții printre naționalele din „valul 3” valoric.
Este dificil a spune acum cine are dreptate. Pot, însă, să afirm că mă aflu în ultima categorie. Și îmi motivez spusele pe faptul că în ultimii ani, în ultimul deceniu, la nivel de juniori (tineret), România a pierdut tot mai des în fața unor naționale cu care n-avea ce discuta înainte. Și mă refer la reprezentativele Belgiei, Germaniei, Țărilor de Jos.
Fără a mai aminti de Georgia, Portugalia sau Spania. În 2023, la Campionatul European de juniori (U18), România a ocupat locul 5. Iar rezultatele arată echilibrul de forțe existent și la acest nivel: 15-22 cu Portugalia, 18-15 cu Cehia și 22-20 cu Belgia). Și tot anul trecut, la tineret (U20), naționala noastră s-a clasat pe aceeași poziție, 5, după 19-28 cu Belgia, 45-3 cu Elveția și 44-25 cu Polonia.
Pericolul Georgia și cum a fost subestimată această națională
Practic rezultatele și clasările de la juniori și tineret ne indică locul pe care ar putea ajunge România la seniori peste câțiva ani… Iar un loc 5 într-o ediție viitoare a Rugby Europe Championship, una care să conteze și pentru preliminariile Cupei Mondiale, ar însemna, totodată, ratarea calificării la principala competiție din sportul cu balonul oval.
Cu siguranță că vor fi destui care să contrazică această previziune, să respingă temerile mele. Voi spune doar că în 2000, oamenii de rugby din România nu sesizau „pericolul Georgia”, considerând că această formație reprezintă o țară mică, săracă din Est… Adică o priveau cam la fel cum era privită țara noastră dinspre Vest, în acel moment.
Aceștia susțineau că naționala de rugby a Georgiei nu are resurse, umane și materiale, pentru a rivaliza cu Stejarii. Între timp, în două decenii, Georgia a devenit greu de învins de către România. Și, în plus, au început să se ridice tot mai mult și alte națiuni (Rusia, Spania și Portugalia).
Câte echipe din Europa vor merge la Mondialul din 2027?
Așadar, oamenii rugbyului nostru trebuie să țină cont de aceste amenințări și să încerce a găsi soluții pentru ca naționala de seniori să se mențină în elita mondială.
Desigur că primii în măsură să reacționeze, să contrazică ideea de echilibru din REC, sunt Stejarii. Și o pot face mai întâi chiar la sfârșitul acestei săptămâni (sâmbătă, 10 februarie, ora 14.30, pe „Arcul de Triumf”), când vor întâlni Belgia. Un succes clar, normal aș spune, ar reașeza ierarhia pe baze convenabile nouă. Și ar da curaj jucătorilor mai tineri pentru meciurile următoare.
PS – Legat de creșterea numărului de echipe participante la Cupa Mondială de rugby seniori, începând cu ediția 2027, de la 20 la 24, sunt mai multe variante de repartizare a celor 4 locuri în plus. O variantă ar fi că aceste locuri vor fi repartizate geografic: 1 – Europa, 1 – America de Nord / Sud, 1 – Africa, 1 – Asia / Oceania. O altă variantă, cea optimistă în ceea ce ne privește, ar fi ca Europa să primească două locuri în plus. Iar pe lângă echipele clasate pe locurile 1-4 în Rugby Europe Championship, cea de pe poziția a 5-a ar urma să participe la un turneu de recalificare. Important, după mine, este să nu ne bazăm pe aceste variante. Ci să încercăm să calificăm echipa României de pe primul loc, dacă este posibil.
