În afara fotbalului, handbalul este sportul din România în care se investește cel mai mult. Sunt milioane de euro care merg spre echipele de club. Iar rezultatele se văd cât de cât în Europa, chiar dacă nu vin și trofee. Dacă la masculin Dinamo domină clar scena, cu un buget de invidiat, la feminin situația este mai complicată. Pe lângă CSM București, mai sunt alte formații care investesc masiv. Minaur Baia Mare, CSM Corona Brașov, Rapid București, Gloria Bistrița.
Risc de implozie
Bugetele mari înseamnă însă și alte lucruri în afară de potența financiară. În primul rând, riscul de implozie. Ceea ce s-a văzut în cazul fetelor de la Gloria Buzău. Orice dezechilibru în privința sursei de bani, duce direct la faliment. Și, cum mare parte din echipe sunt susținute de autoritățile locale, criza economică lovește dur și fără avertismente.
Și nu se întâmplă doar în România. Și țările foarte bine dezvoltate se confruntă cu astfel de cazuri. În Norvegia, multipla câștigătoarea a Ligii Campionilor, Viper Kristiansand, și-a închis porțile. Și nu era susținută din bani publici, ci din privat. Salariile mari au devenit nesustenabile și toată construcția s-a prăbușit. Nu au contat nici trofeele, nici efortul comunități.
Lipsa de răbdare
Un alt aspect este dorința de rezultate. Și nu oricum, ci rapid. Se transferă jucătoare de top, cu salarii impresionante. Iar toți, de la conducere la suporteri, așteaptă victorii. Nimeni nu are răbdare, nimeni nu vrea să audă despre viitorul sezon. Iar când treaba nu merge, se taie în carne vie.
Ultimul pe listă, Florentin Pera, antrenorul de la Gloria Bistrița. Tehnicianul era în inima proiectului menit să atace supremația campioanei CSM București. Mai mult, se țintea și formarea unei echipe bazate pe jucătoare tricolore. Iar faptul că era și selecționerul naționalei României părea rețeta perfectă. Câteva eșecuri au schimbat radical situația. Iar Florentin Pera a dispărut de pe banca tehnică a bistrițencelor.
Un lucru este sigur. În acest moment, la nivel de echipe de club, handbalul românesc este o forță. Nume mari de pe scena mondială au ales să vină în România, atrase de contractele bănoase. Dar întrebările rămân. Cât o să mai dureze și cu ce sacrificii?
