Prin acest demers se dorește sensibilizarea autorităților centrale și locale, adoptarea unor politici publice privind sportul de masă şi utilizarea terenurilor urbane, precum și declanșarea unor iniţiative civice de recuperare a bazelor sportive pentru cartiere.
MARIAN BURLACU scrie despre Inventarul Bazelor Sportive Muncitorești: Nu poți avea baze fără echipe, fără sportivi!
Extrem de interesantă, realizată în condiții grafice deosebite și conținând date, fotografii, hărți și articole din ziare, lucrarea este semnată de istoricul Andrei Răzvan Voinea, doctor în istoria arhitecturii, cunoscut pentru lucrările sale despre parcelările muncitoreşti şi istoria locuirii în Bucureşti, Andrei Mihail, lector la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, coordonator al platformei Stadion de Cartier şi al mai multor proiecte de cercetare dedicate sportului de masă, şi Ileana Szasz, regizoare şi doctor în sociologie, cu o experienţă amplă în cercetare vizuală şi film documentar.
Având ca punct de plecare planul cadastral din 1989, cuprinzând informații obținute în urma unor investigaţii de teren, documente de arhivă, reglementări urbanistice şi interviuri, inventarul prezintă 107 baze sportive. Desigur că dincolo de acestea în capitala României există multe altele. Iar marea problemă că unele dintre ele, și sunt numeroase, sunt fie abandonate, fie într-o stare precară ține de faptul că din 1990 încoace numărul celor care fac sport în București a scăzut substanțial. Se știe că au dispărut echipe în multe sporturi. Și că aceste echipe nu mai există astăzi (și) fiindcă întreprinderile de care aparțineau până în 1989 au dispărut și ele (fie au dat faliment, fie s-au privatizat și și-au restrâns activitatea)…
Din 130 de baze sportive şi de agrement muncitorești doar 46 mai sunt funcţionale sau parţial funcţionale
Așadar, pe lângă acest inventar al bazelor sportive s-ar putea face și unul al cluburilor / echipelor care nu mai există astăzi, în Capitală. Și trebuie spus că în 1989, în Bucureşti existau 130 de baze sportive şi de agrement muncitorești. În prezent, doar 46 dintre acestea mai sunt funcţionale sau parţial funcţionale, 38 sunt abandonate, iar restul au fost pierdute prin realizarea unor ansambluri imobiliare, parcări sau centre comerciale.
Numai dacă mă refer la fotbalul bucureștean și e ușor de sesizat faptul că, la nivel înalt, adică în primele două ligi, tindem să avem în cel mai mare oraș al țării un număr mai mic de echipe decât arene moderne… Și e suficient să enumăr formațiile și stadioanele pe care joacă acestea: FCSB – Arena Națională, Rapid – Giulești, Dinamo – Arcul de Triumf, Steaua – Ghencea, Metaloglobus – Metaloglobus… Și urmează a se reconstrui stadionul Dinamo. Ceea ce înseamnă că nu peste mult timp vom avea mai multe arene decât formații. Și aceasta fără a pomeni de stadioane precum BNR (fostul Progresul) sau Regie (Sportul Studențesc), care încă există… În plus, în București nu există un stadion mare cu pistă de atletism, un velodrom, un patinoar, un hipodrom. Ca să nu mai pomenesc de Noua Sală Polivalentă, care a rămas de vreo două decenii și ceva în fază de proiect.
Și atunci cum să ai stadioane rentabile în București când nu există echipe profesioniste care să evolueze pe acestea? Și cum să ai baze sportive, fie ele și de cartier, când, pe lângă aparit statului român, nici firmele apărute din 1990 încoace nu s-au implicat decât arareori în sport, atât în cel profesionist, cât mai ales în acela de masă.
Inventarul va fi prezentat Primăriei Capitalei, primăriilor de sector, direcțiilor de urbanism și sport, parlamentarilor, planificatorilor urbani, arhitecților, cercetătorilor și comunităților locale. Și trebuie amintit că la lansarea de la Arhitectură au avut intervenții conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism a PMB, Matei Damian, arhitectul-şef al PMB, și George Tuţă, Primarul Sectorului 1.
„Acest inventar nu este despre nostalgie. Este un document de lucru pentru cei care pot lua decizii şi o oglindă a felului în care neglijăm sănătatea, coeziunea şi spaţiul comun. Dacă nu îl folosim acum, nu va mai rămâne nimic de recuperat”
istoricul Andrei Răzvan Voinea
„Inventarul bazelor sportive şi de agrement muncitoreşti din Bucureşti” poate fi descărcat, în format pdf, de pe stadiondecartier.cssportul.ro.
