De la 934.000 € cheltuieli în primul an, cu venituri de 848.000 €, până la proiecțiile pentru 2024 de 3 milioane de euro cheltuieli și 1,2 milioane euro venituri, tabloul nu se schimbă radical: Arena rămâne o structură costisitoare.
Stelian Bujduveanu, edilul PNL responsabil de administrarea Arenei, subliniază și un aspect mai puțin vizibil: „Oficial, noi nu avem o comunicare cu FRF. Nu există o comunicare instituțională prin care să ni se solicite acest demers”, legându-se de faptul că a apărut un zvon conform căruia Federația Română de Fotbal ar dori să administreze Arena Națională. Așadar, stadionul nu funcționează în tandem cu forul fotbalistic, ci mai degrabă independent, iar orice colaborare s-a limitat la discuții personale, izolate. Această lipsă de dialog complică planificarea evenimentelor sportive și afectează direct eficiența economică a Arenei.
Cum se poate transforma arena
Bujduveanu explică limpede: Arena nu a fost construită pentru profit imediat. Veniturile vin din chirii, cu tarife care pornesc de la 23.000 € și cresc în funcție de eveniment. Creșterea tarifelor nu e o soluție, pentru că ar alunga organizatorii, iar pierderile s-ar adânci. Propunerea edilului este clară: să transformăm Arena Națională într-un nucleu al unui complex sportiv și cultural. În această formulă, stadionul nu ar mai fi doar un loc de meciuri, ci un spațiu multifuncțional: competiții sportive, concerte, festivaluri și chiar evenimente neconvenționale, precum turnee de gaming. Diversitatea și atragerea partenerilor internaționali ar putea reduce pierderile și crește profitabilitatea pe termen lung.
Există deschidere către piață?
În esență, Arena Națională rămâne un obiectiv strategic al Capitalei, dar și un exemplu clasic de infrastructură de mari dimensiuni care costă mai mult decât aduce venituri. Cheia succesului nu este tariful ridicat, ci deschiderea către piață, diversificarea evenimentelor și, nu în ultimul rând, un dialog real cu FRF, pentru ca arena să funcționeze și pe plan sportiv, nu doar administrativ.
Astfel, stadionul rămâne un teren al paradoxurilor: un simbol al performanței sportive, dar și un memento al provocărilor financiare și instituționale. Până când Primăria va găsi formula de a transforma pierderile în sustenabilitate și va colabora cu FRF, Arena Națională va continua să fie un spațiu de oportunități ratate, dar cu un potențial uriaș neexploatat.
