A fost prima etapă din returul sezonului regular și totodată prima din acest sezon care s-a jucat pe parcursul a doar trei zile. Știu că urmează meciuri importante ale echipei naționale, dar mă mir cum de au acceptat așa ceva lacomii din televiziuni, pe care în afară de profit nu-i interesează nimic altceva? Rezultatele acestei runde au fost favorabile Rapidului, care a revenit astfel pe primul loc. Ultima oară fuseseră cel mai sus în etapa a 4-a. Nici Dinamo nu va avea amintiri neplăcute de la runda 16. Pe de altă parte, ambele echipe clujene au realizat câte o premieră, ambele de necrezut că se vor întâmpla abia după disputarea unui tur. „U” a izbutit prima victorie pe teren propriu, iar CFR pe prima în deplasare.
„U” Cluj – Metaloglobus 3-1 (D. Nistor 10, 22, Bic 38 / Ely Fernandes 47)
Prima repriză a fost decisivă pentru deznodământul acestui meci. Atunci cei de la „U” au creat și au dominat partida, înscriind cele trei goluri. Rezervă în ultimele meciuri, omul-record Dan Nistor a izbutit o „dublă”, fiind servit pe rând de Lukić și El Sawy. Asta înainte să resimtă niște dureri musculare și să părăsească terenul în minutul 37. Imediat, la un minut, Bic a izbutit unul dintre cele mai frumoase goluri din acest sezon, șut de la peste 30 m, care s-a dus spre vinclul drept, mușcând puțin și din transversală. Scorul putea fi mai mare, dacă dintre ocaziile pe care gazdele le-au mai avut amintim doar de bata lui El Sawy, din min. 25. În partea a doua, clujenii au jucat cu relaxare la conservare. Golul marcat rapid de fostul lor jucător, Ely Fernandes, l-a stricat puțin din confort, dar finalmente n-au avut mari probleme. O notă bună pentru Ely, care iată, a făcut bine că nu s-a retras, el mai făcând încă față la rigorile Ligii I. Pare ireal, dar este prima victorie pe teren propriu pentru Universitatea în actualul sezon! Prin intermediul ei, privește un pic mai clar la drumul spre play-off. Metaloglobus își duce mai departe crucea de „lanternă”, așteptând pomana play-out-ului cu acea hoție de puncte la care sunt supuse mai ales echipele fruntașe. Pentru acea perioadă Mihai Teja a cerit 5-6 jucători care să aducă plusvaloare. Aș pune aici un emoticon cu zâmbet.
FCV Farul – FC Botoșani 2-0 (Vînă 5, Larie 45+2pen)
Era de așteptat ca fostul lider să aibă o misiune grea pe Litoral, chiar dacă suferise o singură înfrângere în sezonul de față și nu mai pierduse de 11 meciuri. După ce oaspeții au avut prima ocazie în secunda 21, prin Bodișteanu, fost jucător la FCV Farul, replica adversă n-a întârziat. Astfel, în min. 5, Vînă a vrut parcă să-i răspundă lui Bic de la „U” Cluj tot cu un gol de colecție, șut din 17 m în vinclul stâng. Cei de la Botoșani, așa cum au obișnuit în acest sezon, n-au dezarmat și au continuat să construiască spre poarta lui Buzbuchi. Acesta însă a fost în zi bună, respingând toate baloanele periculoase, dând astfel încredere întregii echipe. Însă oaspeții au mai primit o lovitură, nu pe tabelă ci în teren. După o fază fierbinte în careul lui FCV Farul, la care Buzbuchi a respins cu un reflex uimitor o lovitură de cap a lui Petro, a urmat un contraatac purtat de Ișfan, care a fost împins de Friday la marginea careului botoșănean, gest pentru care nigerianul a fost eliminat. Era minutul 36. Lovitura liberă a rămas fără rezultat, însă în prelungirile primei părți, gazdele au mai marcat o dată, tot Vînă aducând un penalty. Surpriză, a executat Larie, care după ce ratase la punctul cu var în etapele trecute cu Unirea Slobozia, anunțase că nu va mai bate, dar de data aceasta, la șutul său în forță mingea a intrat în poartă. Ca și în precedentul meci, și aici gazdele au încercat în partea a doua să conserve avantajul de pe tabelă cumulat în prima repriză. Chiar și în 10, Botoșaniul nu a dat o replică rea, dar în afara unor ratări, n-a izbutit mare lucru. Dacă pe FCV Farul acest succes o aduce pe poziție de play-off, pe FC Botoșani înfrângerea o obligă să cedeze fotoliul de lider, dar rămâne aproape, urmând un meci de graniță, cu Dinamo, adică locul 3.
Petrolul – Oțelul 0-0
Nimic la nimic a fost între cele două și în tur, la Galați, nimic la nimic a fost și acum, la Ploiești. Un meci care promitea să se desfășoare astfel, nemirând pe nimeni că este singurul fără goluri din etapă. De aceea, nici nu sunt prea multe de comentat despre el. Unii spun că acest egal n-o ajută pe niciuna. Îmi permit să-i contrazic, le ajută pe ambele, fiind echipe la care orice punct este binevenit. Mai ales că sunt puncte împărțite între prieteni știută fiind apropierea dintre cele două galerii. Iar Neagoe încă nu a pierdut de când a descălecat la Ploiești.
Dinamo – Csikszereda 4-0 (Karamoko 19pen, 50, Musi 60, Alberto Soro 83)
Dinamo era favorită clară a partidei, căci pe lângă valoarea superioară față de adversară, mai juca și pe teren propriu. De aceea n-avea nevoie de ajutorul arbitrilor. Acesta însă s-a făcut simțit într-un moment important al jocului, la primul gol, când de multe ori este decis destinul unei partide. S-a întâmplat ceea ce am arătat în multe rânduri în acest colț de site, în comentariile mele, când un arbitru din teren arată că n-are coloană vertebrală, chiar dacă cel de la VAR îl pune să ia o decizie aberantă. De această dată a fost vorba de un arbitru-femeie, Iuliana Demetrescu. Era minutul 18, când Bloj a atins în careu talpa lui Musi, iar acesta din urmă a simulat cu o cădere teatrală în careu, de i-ar face invidioși și pe Fl. Tănase dau pe Andrei Ivan, ca să nu mă duc până la regretatul Angello Pellegrini, cel care atâția zeci de ani i-a învățat pe studenții de la IATC mișcarea scenică. Iuliana, foarte aproape de fază, a văzut bine și a lăsat jocul să continue. Dar „virusul” din cabina VAR, Claudiu Marcu, i-a defectat programul, chemând-o aiurea să revadă faza ceea ce avea s-o influențeze negativ. Exact cum s-a întâmplat de atâtea ori, și la ea ca și în alte cazuri s-a văzut cât de stresată s-a îndreptat spre ecranul de la marginea terenului, așa încât tuturor le era clar ce decizie urma să ia. Sper să-i fie de învățătură, ca pe viitor dacă este sigură pe decizia ei să rămână hotărâtă pe ea și să nu se mai ia după orice gogoman din camera VAR. Cu acel penalty transformat de Karamoko, Dinamo și-a deschis calea către cel mai mare scor cu care a câștigat în actualul sezon. Totul s-a legat, totul a devenit simplu pentru echipa bucureșteană, spre disperarea lui Róbert Ilyés a cărui frustrare a fost de înțeles. De remarcat că printre marcatori s-a aflat din nou surprinzătorul Alberto Soro, care își descoperă un potențial de care nici el nu se mai credea capabil. Iar în afara a ceea ce am afirmat despre antrenarea personalității unui arbitru după o asemenea fază ca cea cu Bloj și Musi, alte învățăminte din acest meci pentru cei denumiți cavalerii fluierului ar fi toleranța zero pentru simulanți, astfel încât la cea mai mică asemenea abatere să le tragă cartonașul galben.
Rapid – Argeș 2-0 (M.Al. Dobre 25, Pașcanu 70)
Chiar dacă juca acasă și avea o poziție superioară în clasament, pentru Rapid se anunța foarte dificil meciul cu revelația Argeș. Bătuse și în tur, la Pitești, dar cu destulă șansă. Victoria de acum însă a fost mai ușor obținută decât se așteptau giuleștenii. Asta deoarece oamenii lui Gâlcă și-au făcut ei meciul mai ușor prin prestația lor per ansamblu. La primul gol s-a văzut limpede că alb-vișiniii se aflau în zi bună, când acțiunea lor inspirată a pus pe picior greșit defensiva adversă: o pasă lungă din dreaptă a fost deviată din prima și precis de Koljić la M.Al. Dobre în careu, care l-a culcat pe D. Lazar în zona colțului drept al careului mic, șutând apoi în poarta goală. Tot despre inspirație a fost vorba și la al doilea gol, când Pașcanu, un fundaș central, a șutat violent de la 30 m, mingea dându-i mâinile peste cap lui D. Lazar și intrând calmă în poarta argeșeană. Mai e mult până să se poată discuta în Giulești despre titlu, dar cert este că lucrurile merg bine și dacă nu apar calamități pe parcursul celor 24 de etape care mai sunt de jucat, se poate scrie istorie sub Grant.
Unirea Slobozia – CFR Cluj 0-1 (Cordea 42)
A fost meciul de debut al lui Daniel Pancu pe banca lui CFR Cluj. Așa că se spera la un șoc la echipa asta ruginită și cufundată în zona neputinței. Iar startul partidei de la Clinceni nu a diferit cu nimic față de celelalte partide ale celor din Gruia. Ba au fost momente cu o dominare susținută pentru cei de la Unirea care au intuit că este o pâine de mâncat. Hindrich a salvat vreo două situații grele, avându-i în centrul atenției pe Bărbuț și Afalna. Jocul însă a fost de slabă calitate, la bătaie cu Petrolul – Oțelul pentru cel mai urât meci al etapei. Era logic deci să se intre la pauză cu nimic la nimic. Dar, a venit faza din min. 42, când Matei Ilie a executat inspirat o lovitură liberă din propria jumătate de teren, trimițând mingea peste defensiva ialomițenilor, acolo unde Cordea s-a demarcat, a preluat și a șutat de la marginea careului, plasând mingea lângă bara dreaptă, astfel încât nici măcar lungul Gurău nu a mai avut ce face. Însă faza a creat controverse, căci nu se știe dacă a fost sau nu ofsaid la marcator, imaginile captate pe tv neputând oferi o certitudine. Golul a fost analizat în camera VAR care însă n-a funcționat! Așa că după 4 minute de confuzie, reușita a fost validată. Imediat după pauză, oaspeții puteau avea 2-0, dar Louis Munteanu, scăpat singur cu Gurău, a finalizat slab, dintr-o poziție din care sezonul trecut n-ar fi ratat. După minutul 50 Unirea a început să domine, dar fără claritate la finalizare. Chinuit și cu dubiul dacă golul s-a marcat în condiții favorabile, CFR Cluj a obținut în asemenea context prima sa victorie în deplasare din sezonul de față. Cu aceasta izbutește să salte de pe locul de baraj, oprind la trei seria de eșecuri consecutive. În schimb, Unirea Slobozia este la a 5-a înfrângere consecutivă și al 6-lea meci fără succes, coborând pe 11, chiar lângă CFR Cluj în clasament, mai păstrând față de aceasta un avans de două puncte.
CSU Craiova – UTA 1-2 (Romanciuk 36 / Luca Mihai 24, Val. Costache 76)
Părea un meci banal pentru fostul lider, care nu poate aduce nimic nou, în cel mai rău caz o victorie obținută greu. Mai ales că CSU venea aureolată de victoria mai clară decât o arată scorul obținută nu departe de Palatul Schönbrunn, acolo unde ani buni s-a făcut și desfăcut soarta Europei sau măcar a unei părți importante a ei. Asta în timp ce UTA răsufla greu la orice mișcare. Echipa oaspete a jucat după principiul „șansa noastră e că n-avem nicio șansă”. A acceptat dominarea gazdelor dar nu resemnată, cu atenție și să lovească pe contraatac atunci când se putea. S-a putut mai întâi în minutul 24. A fost un corner pe stânga, mingea a fost respinsă defectuos și încet, așa încât Luca Mihai a avut timp să vină și să plaseze un șut puternic care a întins plasa la maxim. Nimic alarmant pentru olteni, căci mai fuseseră conduși și au scos-o la capăt până la urmă. Iar acum mai erau trei sferturi de meci, deci suficient timp. Iar egalarea n-a întârziat prea mult, apărarea adversă arătându-și limitele. Tot de la un corner de pe stânga a pornit, Romanciuk, omul care marcase și la Viena, a avut o săritură ciudată, lovind din plonjon mingea neobișnuit, cu pământul, luând o traiectorie ciudată, cât să-l păcălească pe Gorcea care a atins totuși mingea cu partea de sus a degetelor. Mai toată lumea se aștepta ca CSU să termine în avantaj partida, dacă nu marca în timpul rămas din prima repriză, în a doua sigur urma să se întâmple. Ocaziile continuau la poarta lui Gorcea, ba chiar creștea numărul lor, dar golul nu cădea. A venit însă în min. 69 o triplă schimbare făcută de Mirel Rădoi care a dezechilibrat echipa olteană. Cei de la UTA au simțit acest lucru și s-au trezit brusc din starea defensivă în care e cufundase, începând să atace. Alb-albaștrii au fost surprinși de această întorsătură, chiar depășiți. Au rezultat două momente grele pentru ei. Mai întâi, în min.76, Val. Costache (în foto) și-a încercat norocul cu un șut de la peste 20 m, cu pământul, care l-a păcălit pe mult lăudatul Isenko. Ce avea să declanșeze acest gol! Apoi, pe principiul o nenorocire nu vine niciodată singură, după două intrări dure în decurs de șapte minute, Cicâldău a primit tot atâtea cartonașe galbene, fiind eliminat în minutul 79 (a doua eliminare, după cea din etapa a 12-a, cu FCSB). Și astfel, încet-încet, surpriza s-a conturat, iar ultimul fluierat al lui Szabolcs Kovács a declanșat bucuria din tabăra arădeană și stupefacția întregului stadion. Lucrurile însă nu s-au oprit aici, așa cum era normal, căci au mai fost atâtea echipe favorite care s-au încurcat, dar au trecut peste asemenea momente. În acest caz însă, a doua zi, Mirel Rădoi și-a dat demisia! Din nou! La fel ca Ovidiu Sabău la „U” Cluj, a tot insistat pe tema demisiei, până când ruptura s-a produs. Îl consider pe Rădoi un tehnician priceput, cu destule realizări, cu mare personalitate cum nu au prea mulți tehnicieni români, însă stă foarte prost cu starea emoțională. Nu a arătat-o doar acum, ci în multe alte situații. S-a văzut acest lucru și la interviul de după jocul cu UTA, când a fost pus de ceartă cu ziariștii din jur. A zis bine cineva că ar avea mare nevoie de un psiholog.
Hermannstadt – FCSB 3-3 (A. Chițu 26, 54, L. Stancu 87 / Thiam 4, Miculescu 63, Politic 90+3)
Meci cu o desfășurare candrie, la Sibiu, și ca scor și ca desfășurare. Pentru ambele era importantă victoria și nu mai trebuie să explicăm de ce. Niciuna n-a beneficiat de portarul titular din diverse motive. Thiam a profitat de apărarea adormită încă a gazdelor, materializând din careu pasa lui Miculescu. Sibienii însă n-au fost deloc descurajați, împingând curajos jocul spre poarta lui Zima. Găsit excelent de pasa lui Neguț, A. Chițu a dejucat inteligent pasul la ofsaid al defensivei adverse și singur cu Zima a marcat, aducându-și aminte că este totuși atacant. Meciul s-a aprins, se vedea că fiecare voia victoria. Fiecare a avut ocazii. Însă la pauză a rămas 1-1, însă se putea paria sigur că golurile mai urmau și în partea a doua. De această dată avea să conducă Hermannstadt, după o fază alcătuită din doar trei pase, pornite din propriul careu, același A. Chițu fiind la finalizare, după ce a venit în careul mic la întâlnire cu mingea centrată pe jos de tânărul L. Stancu. A venit acum rândul fcsb-iștilor să egaleze, Miculescu reluând plasat în careu cu capul, centrarea lui Radunović. Finalul n-a fost pentru cei slabi de inimă. În min.72, dintr-un ofsaid vizibil, Bîrligea a marcat. Gol trăit cu bucurie și descărcare de marcator și cei din jurul lui, inclusiv cu un dialog neconvențional cu fanii gazdelor. Dar VAR-ul a întrerupt sărbătoarea vizitatorilor. Frustrat, Bîrligea s-a lăsat pradă nervilor, iar după ce a făcut un fault a protestat la decizia arbitrului, iar de-aici lucrurile au degenerat, primind meritat cartonașul roșu. Era min.81. După ce în min. 85 Ivanov a șutat în transversală, peste două minute tânărul L. Stancu a găsit tupeul să șuteze de la 18, spre bara dreaptă, surprinzându-l pe Zima. În prelungiri, cei de la FCSB au atacat cu disperare, iar la o nouă incursiune a lui Radunović, centrarea sa pe jos a fost respinsă prea scurt de Bejan, iar nou-intratul Politic, încă o umbră a fostului dinamovist, a șutat pentru egalare. Având în vedere că și FCSB a avut destule ocazii, poate chiar mai multe, acest egal poate fi considerat unul echitabil. Să ne amintim însă că în partida tur, de la București, FCSB a egalat atunci nemeritat prin Al.C. Stoian, la ultima fază.
Cifrele etapei
Jucători
Meciul 50: Gurău (Unirea Slobozia)
Debut: Ad. Manole (Argeș)
Golul 1: L. Stancu (Hermannstadt), Luca Mihai (UTA)
Arbitri
Al 50-lea joc la centru în LI: Szabolcs Kovács (Carei)
Debut: Răzvan Negară (Vaslui)
Echipe
Jocul 500 în Liga I: FCV Farul
Jocul 250: Hermannstadt
A 600-a victorie: „U” Cluj
A primit golul 300 (de la Thiam): Hermannstadt
A primit golul 1750 (de la Romanciuk): UTA
CFR Cluj din 4 partide cu Unirea Slobozia are 3 victorii și 1 egal
UTA a obținut prima victorie la Craiova în fața lui CSU (într-a 6-a confruntare directă de-acolo), fiind în total abia a 2-a, din 12 dispute între cele două
