Fără să stea prea mult pe gânduri, FRF, prin Comitetul său Executiv a decis că de campionatul viitor la nivelul primei ligi nu vor mai fi acceptate terenurile sintetice. Asta e știrea în esență. Tot ce vine mai departe, cu iarbă preponderent naturală sau cu suprafețe hibrid pare vorbărie și apă de ploaie.
La obiect, interdicția vizează direct Chiajna, singura echipă care are un astfel de teren, dar și o mare problemă. Traversează cel mai slab sezon al ei de la promovare și posibilitatea ca ea să fie și la anul tot pe prima scenă nu e deloc mare. Iar, cum sună bula papală, la liga a doua, dacă va pica, va putea să-și folosească liniștită propriul teren sintetic. Dacă va evita retrogradarea, va trebui să-l schimbe cu un gazon natural.
Sinteticul, aliatul adversarilor
Dacă are cineva impresia că acel teren sintetic pe care evoluează ar avantaja Chiajna, se înșală. De câțiva ani încoace, de când calcă în propria-i sufragerie pe ”iarbă din plastic”, Concordia are un bilanț dezastruos acasă. Nu cucerește nici măcar o treime din puncte, adversarii par să zburde în voie și să-și amelioreze liniile de clasament, dar și golaverajele, cu prilejul vizitelor în Ilfov. Nu mai departe de weekendul trecut, Poli Iași a marcat 6 goluri pe sinteticul atât de blamat, bifând cea mai notabilă performanță ”afară” din istoria clubului.
Vara e un calvar
Într-adevăr, când e cald afară, viața pe sintetic e aproape imposibilă. Oricât l-ai uda, oricât l-ai îngriji, acel plastic miroase îngrozitor, iar căzăturile sunt chiar periculoase. Se jupoaie pielea, apar eczeme (Vasile Maftei, când juca la Concordia, a pățit un astfel de necaz). Dar când temperaturile devin mai umane, și mai ales în sezonul ploios sau în cel rece, terenul sintetic rezolvă multe probleme.
Iarna e o necesitate
În campionatul în curs de desfășurare, cinci etape sunt programate în decembrie, iar altele patru în februarie viitor. Adică un sfert de sezon se încadrează în iarna calendaristică. Sigur că poți interzice sinteticul dacă ești Italia, Franța, Spania sau alte meleaguri mângâiate de o climă blândă. Sau chiar Anglia, unde există un cult pentru gazon, iar Everton a avut prima instalație subterană de încălzire, cu apă fierbinte, încă de acum 60 de ani, din 1958.
Însă la noi iernile sunt grele, iar dacă ne încăpățânăm să insistăm pe acest sistem competițional, cu playoff și playout, atunci va trebui să ne gândim că în lunile de iarnă suprafețele sintetice mai mult ne ajută decât ne încurcă. Dacă ne gândim să schimbăm sistemul și să jucăm doar până-n noiembrie și din martie încolo, atunci da, putem interzice cu voioșie sinteticul. Altfel, în decembrie și în februarie va trebui să ne familiarizăm cu acele meciuri care încep cu întârziere, pentru că niște băieți mai au de dat câteva lopeți de zăpadă.
Naționala, dar și Juve
Dacă bine ne aducem aminte, echipa națională a jucat recent, în Lituania, pe teren sintetic. Tot pe sintetic va juca și în Feroe. Se va spune că e vorba de niște țări nordice, deși Lituania nu e chiar așa de nordică. Însă și Young Boys Berna și-a primit, în Liga Campionilor, musafirii de soi (Juve, Manchester United, Valencia) tot pe iarbă artificială, instalând acest gen de suprafață pe unul dintre stadioanele legendare ale istoriei fotbalului, care a găzduit finala CM din 1954. Dacă oaspeți precum Pogba și Cristiano Ronaldo și-au purtat iluștrii pași pe iarbă din plastic, ce problemă ar avea vedetele Ligii 1 să facă și ele același lucru?
