Da, Vlad Chiricheș a avut două seri dezastruoase în fața muntenegrenilor. Și da, a greșit impardonabil. Erorile căpitanul tricolorilor s-au contabilizat în goluri. Ceea ce a însemnat înfrângeri rușinoase. Și da, merită criticat. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme seamănă mai degrabă a crucificare.
Cel mai important fundaș al naționalei României a fost făcut vinovat de toate relele pământului. De parcă doar el a fost pe teren. Sigur, poate fără greșelile lui nu mai era același deznodământ. Sau poate era mai rău. Dar cum să spui că Vlad Chiricheș păcălește fotbalul?
Venin din frustrare
O grămadă de “imaculați” s-au repezit să-l atace. Cu jigniri, cu mult venin, de parcă ar fi așteptat cu nerăbdare eșecul căpitanului. Foști jucători cu nume, dar care nu au ajuns niciodată să strălucească la națională. Un anume președinte de la un club-jucărie al unui patron. Ca să nu mai vorbim de fanii înfierbântați.
Să fie clar, Vlad Chiricheș nu a fost liderul așteptat în meciurile din actuala ediție a Ligii Naționilor. Dar nu poți judeca întreaga sa carieră doar prin prisma acestor jocuri. Poate că nu este cel mai constant jucător, poate că a dezamăgit profund. Dar să ne amintim și de meciurile excelente. De faptul că a contribuit din plin la ultima prezență a tricolorilor la un turneu final. Și că, totuși, vorbim de căpitanul naționalei României.
Singurul la nivel înalt
Să ne uităm și la cariera sa la echipa de club. Liderul echipei roș-albastre în campania spectaculoasă din Europa League. Cu un gol senzațional, care a contat enorm în eliminarea celor de la Ajax Amsterdam. Transfer la Tottenham, una dintre formațiile de top din Premier League. Unde a prins vreo 30 de jocuri în două sezoane. Apoi, cinci campionate la Napoli. Unde, este adevărat, a jucat puțin, dar totuși vorbim de Napoli. De trei sezoane, om de bază la Sasssuolo, în Serie A.
Poate că pare puțin, dar să ne uităm la restul lotului naționalei. Mai vedeți vreun jucător care să se fi ridicat la acest nivel?
Vedem și scuze?
Este ușor să dai într-un om aflat la pământ. Înainte de aceste jocuri, nu a ieșit nimeni să conteste convocarea sa. Sau titularizarea. Acum vedem o grămadă de “viteji” care-l înjură ca la ușa cortului. Care i-au jignit familia.
Până la urmă, să ne punem și în locul său. Ce faci din postura de căpitan când vezi atât de multă neputință la colegi tăii? Cum reziști acestei frustrări? Te trag în jos ei sau îi ridici tu? De data această, a pierdut lupta și a fost tras în jos.
Căpitanul și-a recunoscut greșelile. Și-a cerut scuze. Și sunt convins că a făcut-o din suflet. Dar jignirile dor. Și mă întreb, oare își vor cere scuze cei care i-au adresat invective? Sau, la următorul meci bun făcut de Vlad Chiricheș, se vor ascunde ca niște lași?
