Prima ligă a fotbalului românesc s-a reluat fără mare entuziasm cu etapa a 22-a. Atât de scurtă a fost pauza de iarnă, că aproape că nici nu a existat. A fost cam ca atunci când se întrerupe competiția pentru a se juca un meci al echipei naționale. Doar că au fost puțin plecate pe-afară unele echipe și s-au făcut câteva transferuri pe fugă. Revenind efectiv la cele întâmplate în prima rundă, egalurile continuă să domine competiția, de această dată foarte intens, 5 din cele 8 partide încheindu-se nedecis. Iar celelalte trei partide unde s-au consemnat victorii nu au fost nici ele departe de un asemenea deznodământ. Singura veste bună a venit dinspre starea vremii, aceasta neîmpiedicând buna desfășurare a partidelor.
Unirea Slobozia – Sepsi 3-2 (Gele 8, Afalna 28, Ibrian 78 / El Sawy 51, Oberlin 69)
Prima partidă a anului 2025 din campionatul nostru a fost poate cea mai spectaculoasă a acestei etape, oferind cele mai multe goluri. Unirea Slobozia, așa cum a făcut-o pe tot parcursul sezonului, a abordat-o cu mult curaj, chiar dacă adversara sa era mai bine cotată, iar despre Clinceni nu se poate spune că e tocmai acasă pentru echipa din Ialomița. Startul foarte bun al echipei lui Mihalcea avea să conteze, căci atunci aceasta a marcat două goluri, prin perechea ofensivă de culoare, Gele și Afalna. Cei doi au surprins o apărare neconectată încă la competiție, avându-l din nou în fruntea neputinței pe același slovac Niňaj. S-a simțit lipsa lui D. Ciobotariu, foarte posibil să devină curând jucător al Rapidului. După 0-2, oaspeții au început să arate că sunt pe teren, printre altele trimițând mingea în transversală prin M. Coman, spre finalul primei părți. Nu fusese un foc de paie, căci la puțin timp de la reluare, El Sawy a reușit un nou gol în calitate de împrumutat, reducând din handicap. Ajutați de o gafă a lui Al.I. Dinu, oamenii lui Suciu a izbutit chiar să egaleze prin Oberlin, care însă fusese aproape de a rata monumental. Lucrurile păreau să fi devenit favorabile covăsnenilor, însă Adrian Mihalcea are inspirația de a-l trimite în teren pe surprinzătorul Ibrian, acest veteran al Unirii, care a trăit cu această echipă prin ligile inferioare, care a izbutit un spectaculos gol cu capul, aducând o victorie pe deplin meritată. Sepsi de această dată a rămas fără replică și iată cum Unirea Slobozia i-a luat toate cele șase puncte în sezonul regular. Absolut surprinzător. Cu prilejul acestui meci s-a produs un moment istoric, nefiind nicio exagerare în acest sens, prin faptul că Sebastian Colțescu a devenit primul arbitru de centru cu 400 de partide conduse în primul nostru eșalon. Cine s-ar fi așteptat la așa ceva atunci, în octombrie 2008, când craioveanul a avut o încercare suicidară, vrând să sară de la fereastra apartamentului său? „Este cutremurător ce se întâmplă. L-au adus alții în pragul disperării. Este victima unui sistem nenorocit din fotbalul românesc, care își alege câteun om și îl termină încet, dar sigur. E unul dintre cei mai buni arbitri din ultimii ani. La meciul de la Mediaș l-au terminat. Înainte cu o zi de acel meci, Colțescu ieșise din spital tot după o prostie de genul acesta, însă nu a spus nimic nimănui, tocmai pentru a arbitra. Dar după o chestie de genul ăsta nu ai cum să arbitrezi. Nu s-a conformat sistemului și a fost curățat” – declara la vremea respectivă Ion Crăciunescu. Iată că în cele din urmă n-a fost curățat, trecând cu bine peste acel moment, ajungând să intre chiar în istorie.
FCSB – Hermannstadt 1-1 (Val. Crețu 86 / A. Chițu 13)
Partida în care campioana pornea mare favorită s-a jucat pe o vreme rece, motiv pentru care nici nu a avut parte de o asistență prea numeroasă. S-a văzut foarte bine că FCSB este la această oră foarte dependentă de căpitanul ei, D. Olaru, care însă va absenta o perioadă destul de lungă, din cauza acelei accidentări la mână, din perioada pregătirii de iarnă. Căci nu s-a prea regăsit pe întreg parcursul partidei, chiar dacă a avut o mulțime de ocazii. Acestea însă au fost mai degrabă un rod al hazardului, decât al unei concepții de joc binegândite. Iar dacă nu ar fi fost execuția de excepție, total neașteptată, a lui Val. Crețu, FCSB nu s-ar fi ales din această dispută cu niciun punct. E greu de crezut că fundașul dreapta va mai reuși vreodată așa ceva. Dar acest gol vine să completeze armonios finalul său de carieră în care a avut cea mai bună prestație de când este fotbalist. Sibienilor le-a prins foarte bine că au deschis scorul, A. Chițu speculând neajunsurile din defensiva adversă. Așa au avut ce apăra, ba chiar ar fi putut mai mult profita de spațiile lăsate de roș-albaștri în apărare, când se avântaseră toți în atac. Dar ca mai toate echipele micuțe de la noi și Hermannstadt era mulțumită doar să apere fragilul avantaj de pe tabelă. Cu toate acestea, echipa lui Măldărășanu confirmă că a trecut peste acea perioadă nefastă și se poate gândi chiar la play-off, dar nu ar fi rău nici un play-out fără griji. Cisotti, la primul său joc la noua echipă, a confirmat că deocamdată nu este o mutare inspirată. Cuvinte frumoase însă despre Căbuz, portarul sibian putând fi considerat artizanul acestui punct.
„U” Cluj – FC Buzău 2-1 (D. Nistor 84pen, 90+1pen / Ricardo Matos 35)
Meciul celor două limite ale clasamentului, liderul contra „lanterna roșie”. Toate erau în favoarea echipei mai bine cotate, mai ales că juca și pe teren propriu. Numai că în iarbă trebuie să dovedești această superioritate de pe hârtie. Ceea ce „U” nu a prea făcut-o în prima parte, fiind surprinsă din toate punctele de vedere de curajoasa sa adversară. Așa s-a făcut ca Ricardo Matos să deschidă scorul și să de-a peste cap multe dintre predicțiile dinaintea partidei. Sabău a intuit că echipa din teren nu fusese cea mai potrivită alegere, așa că în mod nespecific lui, ba fiind ceva rar întâlnit chiar la nivel mondial să faci așa ceva în prima repriză, imediat după primirea golului a purces la două înlocuiri, Oaidă și Bic lăsând locurile lor lui Boboc și, respectiv, noului venit Artean. Partea a doua a însemnat o cursă de urmărire a liderului, dusă până la urmă la bun sfârșit, dar cu mari emoții și noroc. Dacă spuneam de Hermannstadt că la 0-1 a avut acțiuni sporadice spre poarta adversă, în cazul lui FC Buzău acestea au fost aproape inexistente. A urmat o cavalcadă de ratări la poarta lui D. Lazar, care mai de care mai enervante pentru suporterii „șepcilor roșii”. În minutul 77, D. Nistor a șutat în transversală, vrând să anunțe parcă faptul că el urma să fie protagonistul finalului de joc. Ambele goluri izbutite de el au fost realizate din penalty, de fiecare dată fiind decis e de VAR. Multe polemici s-au iscat după ele, evident că partea vătămată a fost cea mai vocală, în frunte cu antrenorul Neagoe și cu Budescu. Există unele dubii, dar de ambele părți. Nu poți spune nici că infracțiunile petrecute în careu au fost clare, dar nici că nu au existat. Oricum, echipei clujene i-a trecut glonțul pe la ureche, căci era pe cale să piardă complet aiurea niște puncte în fața unei echipe muribunde, căzută în fața unor adversare mult mai modeste. Acestor trei puncte însă aveau să li se mărească și mai mult valoarea, după celelalte rezultate înregistrate în această rundă, când toate contracandidatele liderului au făcut pași greșiți.
Oțelul – Petrolul 0-0
Dincolo de a avea galeriile înfrățite, cele două echipe care s-au întâlnit la Dunăre au mai multe elemente în comun. Ambele au apărut cu antrenori noi; ambele au mari probleme financiare; ambele sunt calate pe rezultate de egalitate și pe goluri puține. Exista o curiozitate mai mare să o vedem pe Oțelul, căci pe lângă Dorinel Munteanu, a pierdut și o mulțime de titulari, plecați în această iarnă. Acest lucru a fost destul de vizibil, căci Petrolul a controlat ceva mai mult partida, dar destul de steril. Chiar dacă partea a doua a fost o idee mai animată ca prima, nu a adus nimic nou, acel 0-0 consemnat cu care a început și a terminat ziua de lucru tabela de marcaj de la stadionul Oțelul fiind cât se poate de echitabil.
FC Botoșani – CFR Cluj 1-1 (E. López 83 / Korenica 10)
După cum începuse partida și s-a desfășurat în mare prima repriză, se părea că fosta campioană urma să obțină o victorie facilă. Arăta mult mai dezinvoltă, mult mai exactă, mult mai inspirată, mult mai bine pregătită. Golul rapid al lui Korenica a venit în mod logic. Este drept, ar fi putut beneficia de un penalty, la un henț destul de vizibil în careu al lui Pavlovič, care a supărat peste măsură conducerea din Gruia. Însă dincolo de acesta, mult mai supărătoare a fost tactica abordată de CFR după ce și-a asigurat avantajul fragil de pe tabela de marcaj. Una total defensivă, cu un fotbal urât. Astfel, și-a readus la viață adversarul, invitându-l să atace, să combine, chiar dacă până atunci îl dominase cu ușurință. Și de obicei, în asemenea circumstanțe, nu ai cum să nu iei gol, ceea ce avea să i se întâmple echipei clujene, prima reușită a lui E. López din actualul sezon. De aceea, conform celor întâmplate în repriza secundă, egalul obținut de echipa gazdă este cât se poate de meritat. Sau se poate spune și invers, că pierderea a două puncte pentru CFR este cât se poate de meritată. Un redebut bun așadar pentru Leo Grozavu la FC Botoșani, deciziile sale hotărâte fiind vizibile. Să notăm o nouă prestație slabă a lui Louis Munteanu și el vinovat pentru acest semieșec al echipei sale, ratând penibil din situații favorabile.
CSU Craiova – Dinamo 1-1 (Al. Mitriță 36pen / Boateng 48)
Acesta a fost considerat a fi derby-ul etapei prin prisma tradiției rivalității dintre fosta Universitatea Craiova și Dinamo, dar și a situației din clasament a celor două, Dinamo pe 3, CSU pe 4. Meciul nu a fost rău, dar nici nu a excelat. Din nou Mitriță a fost omul esențial al gazdelor, fără de care ar fi foarte greu. A lipsit și Bancu. Dar și așa au avut ocazii, iar dacă nu ar fi fost forma extraordinară a tânărului portar Roșca Ailiesei probabil că ar fi câștigat. Acesta a fost de departe omul jocului, punând încă un mare plus la capitolul inspirații în transferuri pentru dinamoviști. Togolezul Boateng a fost autorul mai multor evenimente importante din meci și bune, și rele: a comis penalty-ul din care a deschis scorul, a marcat cu capul și a luat și-al 4-lea cartonaș galben, lipsind cu „U” Cluj, etapa viitoare.
FCV Farul – UTA 1-1 (Dican 79 / Vuletich 53)
Așa cum am anticipat, a fost un meci urât și cu puține reușite și astfel logic, puține goluri. Însă cu mulți nervi. Au fost două eliminări. Prima a lui Râpă, în minutul 59, după două „galbene”. În minutul 84, a venit rândul lui Alibec, el primind roșu direct după ce i-a dat un cot în gură lui Mabea. VAR-ul a fost cel care i-a decis soarta, căci inițial luase doar galben. Gest pentru care atacantul internațional a primit reproșuri și de la antrenorul său, în drumul spre cabine. Însă cel mai tare a mirat faptul că UTA a venit la acest joc fără portar de rezervă și se ruga să nu pățească ceva D. Iliev! Nord-macedoneanul nu numai că nu a pățit nimic, dar a fost îngerul salvator al echipei sale, având o mulțime de parade extraordinare. Revenind însă, nu-mi amintesc să mai fi văzut vreodată, la un asemenea nivel, lipsa portarului de rezervă. Un alt fapt interesant a fost că ambii marcatori au venit de pe bancă, ceea ce punctează la capitolul inspirație pentru cei doi antrenori veterani, cu cele mai multe jocuri la activ dintre cei ce păstoresc echipele în sezonul de față, Gheorghe Hagi și Mircea Rednic (371, respectiv 440 de partide).
Rapid – CSMP Iași 2-1 (Petrila 20, 40pen / Tailson 35)
Etapa s-a încheiat cu o partidă în care din nou o echipă era cotată ca favorită clară. Este vorba de Rapid, chiar dacă venea după un scandal artificial creat de gabonezul Boupendza, adus cu atâta fanfară. Până la urmă, așteptările au fost confirmate, dar cu mari emoții. Eroul gazdelor a fost Petrila, autorul primei „duble” din cariera sa. Echipa ieșeană a pățit ca Petrolul în prima etapă a actualului sezon, când din cauza unor datorii, nu și-a putut folosi noile achiziții. În plus l-a avut și pe căpitanul Bordeianu suspendat. În pofida acestor absențe și-a vândut scump pielea, având o prestație decentă. Cu un pic mai mult noroc, ar fi putut pleca în desagă cu un punct din Giulești. Dacă în prima repriză s-au marcat toate cele trei goluri, în partea a doua a fost o luptă surdă în care echipa ieșeană nu a avut forța necesară să creeze pericol. Doar câteva ocazii, însă niciuna cu adevărat periculoasă pentru Aioani. De partea cealaltă, Rapidului i-a lipsit claritatea la finalizare. Chiar dacă nu a avut strălucire, victoria aceasta este foarte prețioasă pentru giuleșteni, aducând-i pe loc de play-off și totodată sporindu-le astfel moralul.
Cifrele etapei
Jucători
Meciul 150: Căpușă (Hermannstadt)
Meciul 100: L. Popescu (CSU Craiova)
Meciul 50: Samayoa (CSMP Iași), Emmers (Rapid)
Debut: Bălbărău (Petrolul), Dorian Babunski, Ghimfuș (ambii Sepsi), M. Lupu (Unirea Slobozia)
Golul 1: Afalna (Unirea Slobozia)
Antrenori
Meciul 350: Dan Petrescu (CFR Cluj)
Arbitri
Meciul 400: Sebastian Colțescu (Craiova) primul arbitru de centru care atinge această cifră
Echipe
Primul gol al lui Petrila a fost cel de-al 3.150-lea al Rapidului în prima ligă
CFR Cluj a marcat (prin Korenica) golul 50 în întâlnirile directe cu FC Botoșani
Unirea Slobozia a urcat pe locul 106 în clasamentul all-time, depășindu-le pe Juventus București și CS Otopeni
