Aș merge pe o a treia variantă: consumul de substanțe interzise. Mai ales că nu există control antidoping în zona arbitrilor, din teren sau din camera VAR.
Altfel nu se explică de ce au greșit, la pachet, vreo 3 cornere, circa 4 faulturi, vreo 5 auturi și celebra fază Tîrnovanu cu Christensen. Ei mai și vorbesc în cască, se mai sfătuiesc, chiar dacă nu toți știu aceste secrete interne. Și tot au comis erori.
Opinie Daniel Nazare | Mai degrabă consum de substanțe, nu altceva
Așa că un posibil doping recreativ e singura explicație valabilă. Altfel nu se pot înțelege niște decizii simple. Sunt arbitrii FIFA, nu începători la AJF Giurgiu, trimiși la Adunații Copăceni să oficieze un meci de la Adunații Copăceni.
Tot mă gândesc de 24 de ore ce argumente poți da perechii Hațegan – Petrescu și nu prea găsesc. Oricât aș căuta. Dacă ar fi un sindicat al arbitrilor în România, după modelul francez sau englez, ar fi trebuit să li se ia apărarea. Dar cum?
Nici aici nu am răspunsuri. Am doar întrebări. Iar când ajungi în situația asta înseamnă lipsa credibilității pentru cei menționați. Lumea n-are nevoie de semne de întrebare, trebuie ca orizontul să fie clar și să nu ai timp de neînțelegeri. Nici spațiu.
În timp ce arbitrajul din Superliga te ține într-o bulă de neîncredere și halucinație continuă. Când ai senzația că o etapă e liniștită în a doua vine tsunamiul în care nu mai ai timp să respiri. Și mori.
Uneori am senzația că pericolul vine prea repede. Și Kyros Vassaras nu poate opri urgia naturii.
