Învinși decisiv de două ori de către turci într-o săptămână, căutăm vinovații. Cineva de arătat cu degetul. Și la fotbal, și la handbal. Și cel mai simplu este să acuzi selecționerii. Ei au pierdut calificarea. Mircea Lucescu și George Buricea ne-au distrus speranțele. Cei mai vehemenți sunt oamenii din sistem. Cu toții critică dur, cu toții au soluții. De fapt, sunt doar niște ipocriți. Pentru că știu foarte bine că nici ei nu ar fi putut face mai mult.
Talent și cam atât
Știți de ce a ajuns ceva normal să ne bată turcii? Pentru că investesc și muncesc. Și nu doar la handbal sau fotbal. La toate sporturile de echipă, dar și în celelalte domenii. Și mai au mândria de a-și reprezenta țara, nu doar declarativ.
Poate că și băieții noștri au dat tot ce au putut. Și înseamnă că atât pot. De ce ar trebui să ne așteptăm la mai mult? Pentru că ne distram cu turcii acum vreo 30 de ani? Păi ei au avansat, iar noi am dat înapoi. Au stadioane, au săli de sport, au bugete uriașe pentru sport. Noi ce avem? Talentul? O să spuneți că nu joacă banii. Așa este, când intri pe teren nu contează salariu. Dar când unii au proiecte de dezvoltare, iar ceilalți doar talent, asta se întâmplă.
Pe cine să mai cheme?
La fotbal, Mircea Lucescu a fost atacat violent. Că de ce l-a convocat pe ăla și nu pe altul. Avem noi vreun jucător la Real Madrid și nu l-a chemat? Sau la Barcelona și nu este în lot? Să fie clar, printre tricolori nu există un fotbalist de talie mondială în acest moment.
La turci, da. Ba chiar mai mulți. Știu, am auzit și povestea că ne-am speriat degeaba. Și că trebuia să fie mai ofensivi. Dar oare nu riscam să luăm multe? Poate că jocul închis gândit de Mircea Lucescu i-a făcut pe adversari să nu strălucească. Doar au forțat până când a venit greșeala noastră.
Cu stranieri, dar fără săli
Și la handbal, tot din amintiri trăim. Că eram cândva campioni mondiali. Și ce am mai făcut de atunci? Nimic bun. Niște centre de excelență care nu scot mare lucru. Și mulți bani publici, da’ foarte mulți, pentru transferuri de afară. Ne mândrim cu rezultatele echipelor de club. Dar și la fete, și în cazul băieților, vioara întâi sunt străinii. La copii ajung doar resturi. Atât cât să pară că se investește pentru comunitate.
Nici săli de Liga Campionilor nu există. Nici măcar în capitală. Doar Clujul a punctat la acest capitol, dar la baschet. Joacă în competițiile europene cu tribunele pline. Dar știți câți români sunt în formula de start? Niciunul.
Eșecurile cu turcii fac parte dintr-o cădere prelungită. Ne alarmăm de fiecare dată când mai coborâm o treaptă. Și atunci căutăm vinovații, dar nu schimbă nimic. Ba da, scuze. Au plecat cei doi selecționeri. Și acum, mergem la Mondiale?
