În ultima etapă a sezonului regular parcă am văzut o revoltă împotriva echipelor mari favorite, absolut niciuna dintre acestea nereușind să câștige. Pe Petrolul nu o consider o mare favorită, ea fiind într-un mod neașteptat în actualul Top 5. Așa că au avut loc niște rezultate mai puțin prevăzute. Iar liderul la zi de dinaintea rundei, Dinamo, chiar a pierdut, coborând pe poziția secundă, după ce a condus aproape întreaga perioadă, CSU Craiova urcând acum în locul ei în fotoliul de lider. Ambele meciuri în care au fost implicate echipele clujene s-au încheiat cu scoruri „albe”. Urmează cea din urmă pauză de campionat din acest an, pentru ca naționala să-și joace ultimele partide din Liga Națiunilor.
UTA – Petrolul 0-1 (M. Ioniță 71)
Trecuseră 10 partide fără ca Petrolul s-o învingă pe UTA, din acestea peste jumătate, 6, le pierduse. Așa că era greu de crezut că va câștiga chiar acum și la Arad. Era clar, că nu era ușor pentru UTA, dar chiar să piardă? Rămân uimit în continuare cum două asemenea echipe populare, mari branduri ale fotbalului românesc, cu titluri și cupe în vitrine, cu mulți fani, continuă să trăiască de atâția ani sub amenințarea falimentului. În mod normal, ambele ar trebui an de an să fie niște obișnuite ale play-off-ului. Este clar că în ambele cazuri există scurt circuite care împiedică logica, așa cum se întâmplă de fapt în toată societatea românească. Referindu-mă strict la meci, a fost unul deschis, cu multe ocazii la ambele porți. Gazdele au fost primele, Zima scoțând un șut greu al lui M. Coman. După jumătate de oră a fost rândul oaspeților să pună în pericol poarta adversă. După ce Rodrigo Martins din careu a șutat în direcția portarului, Andres Dumitrescu a fost găsit în careu de o centrare venită din flancul drept, a preluat pe poziție viitoare și a șutat năprasnic peste poartă, de parcă ar fi vrut să rupă plasa. Cu ceva mai multă concentrare, ar fi marcat. Iar în min. 40, El Sawy a ratat incredibil; centrarea pe jos a lui Alomerović a trecut și de Zima, iar El Sawy, din fața porții goale, a trimis mingea din cădere, cu piciorul, în bara stângă! Ai fi tentat să spui că era o ocazie imposibil de ratat… În partea a doua, pe un fond de dominare arădeană, în min. 71, la un contraatac, Căpușă a centrat pe jos din careu-dreapta până la M. Ioniță, aflat în poziție centrală, a preluat cu calm după care a șutat mingea în poartă. Peste opt minute, ex-arădeanul Țuțu putea majora scorul, tot după un contraatac, după ce Léo Teixeira tot din careu-dreapta i-a pasat central, șutul lui ducându-se în bara stângă. Ultima mare ocazie a fost a gazdelor, care după o centrare din banda stângă, M. Coman a trimis spectaculos, din plonjon, de puțin pe lângă poartă. Petrolul continuă astfel prestația sa incredibil de bună din acest sezon, ajungând la poalele podiumului.
CFC Argeș – Dinamo 2-1 (Rober Sierra 38, M. Mendy 90+1 / Sadriu 62aut)
Ce simetrie! Dinamo a pierdut în prima și ultima etapă din turul regular, după ce în ambele partide disputate în deplasare a dominat la un moment dat copios! Ploiești și Pitești, două orașe care cel puțin ceva timp de-acum încolo nu vor aduce amintiri plăcute roș-albilor. După 10 etape consecutive fără victorie și cu doar trei puncte strânse, cine ar fi spus că Argeșul va bate tocmai liderul Dinamo care părea invincibil? După cum era de așteptat, Dinamo a dominat având primele ocazii, însă dominarea sa era una discontinuă, fără consistența arătată în alte partide. Însă Argeșul știa că dacă nu va încerca și ea poarta adversă, nu va putea scăpa de atât de scontata victorie dinamovistă. Iar în min. 38, contrar cursului jocului, după un corner de pe stânga executat de D. Oancea, Bellaarouche s-a plasat greșit, iar Rober Sierra a reluat din careul mic cu capul în poartă. În primele minute ale reprizei secunde, Dinamo a trecut în controlul partidei, însă fără atacuri prea consistente. Totuși, pe fondul insistențelor, oaspeții au reușit să restabilească egalitatea, când Zandbergen a centrat în fața porții, din careu-stânga, iar Sadriu și-a introdus balonul în proprie poartă. Dacă n-ar fi atins el mingea, ar fi fost un gol marcat de Alberto Soro, la care ar fi ajuns mingea în fața porții. Imediat, Dinamo a fost aproape să întoarcă rezultatul, dar șutul lui Karamoko de la 18 m a lovit bara dreaptă, iar peste câteva secunde, Cîrjan l-a întins serios pe Nikic cu un șut din afara careului. În minutul 77, tot Zandbergen i-a trimis în marginea careului mic lui Karamoko, care a reluat defectuos din poziție ideală. Iar în min. 80, combinație Zandbergen – Karamoko a derutat apărarea adversă, cel din urmă rămânând singur cu Nikić, însă muntenegreanul s-a opus cu un reflex remarcabil. Meciul se îndrepta spre un scor alb, oricum neconvenabil pentri oaspeți, însă în min. 90+1, Stoinov a primi o pasă din dreapta de la 44, M. Mendy l-a presat, i-a luat mingea și a rămas în picioare la presiunea exercitată de adversar, a înaintat în careu, de unde a șutat pe lângă portar, aducând echipei sale o victorie nesperată. De altfel, după joc, președintele gazdelor Dănuț Coman, la aceeași întrebare puerilă pusă de o duduie „care a fost secretul acestei victorii”, a răspuns cu sinceritate: „Dumnezeu”.
Csikszereda – „U” Cluj 0-0
La acest meci, Cristiano Bergodi a devenit primul antrenor străin cu 300 de meciuri în primul nostru eșalon. Mai multe despre acest eveniment, în jocul paginii. Csikszereda și-a creat câteva ocazii importante în prima repriză și le-a dat emoții clujenilor, în timp ce „U” a căutat să-și impună jocul și a fost aproape de gol de mai multe ori. În min. 11, Macalou a trimis un șut-centrare în careul advers, însă Pap a reținut în doi timpi. În min. 26, gazdele au fost aproape de deschiderea scorului, când Lima a reluat dintr-o poziție bună, de puțin pe lângă poartă. Clujenii au răspuns peste 10 minute, când Macalou a expediat un șut puternic, dar Pap a intervenit din nou și a respins. Prima mare ocazie din partea a doua i-a aparținut lui Lima, min. 53, cu un șut spectaculos, care a trecut însă cu efect puțin pe lângă poartă. Peste două minute, clujenii au replicat prin Macalou, dar Pap a scos cu piciorul, dintr-o poziție grea. În min. 63, Chipciu a trecut de Lima, la jumătatea terenului, deschizându-l pe M. Ștefănescu, care l-a lobat pe Pap din zona colțului stâng al careului mic, marcând. Bucuria clujenilor a durat însă doar câteva minute, cât faza s-a analizat în VAR, pentru că reușita nu a fost validată. Finalul a aparținut oaspeților, care au avut mai multe ocazii: Lukić a preluat în careu o pasă de la Stanojev după care a șutat însă pe Pap; apoi Chipciu a expediat un șut tare, spre poartă, care probabil l-ar fi învins pe Pap, dar Palmeș a intervenit decisiv; Lukić i-a pasat ideal lui Stanojev, dar acesta a șutat dezamăgitor, direct în brațele lui Pap. „U” Cluj era favorită în acest meci, dar dacă ne gândim că în sezonul trecut a pierdut la Miercurea Ciuc, se poate spune că acum a progresat.
FCV Farul – Rapid 1-1 (Rz. Tănasă 53 / Bubanja 32)
Deplasare grea pentru Rapid, de care n-a trecut. A condus la pauză, după ce în min. 32, la un aut bătut scurt, din banda dreaptă Pașcanu a pasat la Bubanja, aflat în careu, acesta a stopat șutând apoi din întoarcere, mingea lovind un adversar cât să-l deruteze pe portarul Raf. Munteanu să nu poată interveni. Tot oaspeții au mai avut o ocazie mare spre finalul primei reprize, Stojilković a pivotat, căutând colțul lung, dar Raf. Munteanu a plonjat evitând golul. Cei de la FCV Farul au avut un singur șut pe poartă, în prima decadă, când Aioani a avut o paradă la un șut al lui Vînă. În partea a doua însă jucătorii ei au ieșit mult mai montați și foarte repede, min. 48, au avut o mare ocazie, după ce Ahlinvi l-a angajat în careu pe Alibec, care din zona colțului stâng al careului mic, a șutat peste poartă. A fost un semnal al gazdelor că s-au trezit, iar peste doar cinci minute a căzut și golul: Radaslavescu a centrat pe jos din dreapta careului, Ouédraogo a respins scurt, mingea ajungând la Rz. Tănasă care aflat în poziție centrală a șutat-o în poartă, egalând. Un gol care i-a cam dărâmat pe cei de la Rapid, care vreo 10 minute n-au avut reacție. Nici intrările lui M.Al. Dobre, Vescan-Kodor și Vulturar n-au adus plusul scontat, astfel încât scorul n-a mai suferit vreo modificare. Rezultatul e corect, fiecare din echipe având repriza sa. Având în vedere ce deplasare grea este cea de la Ovidiu, unii n-ar greși considerând că rapidiștii au câștigat un punct.
FCSB – Corvinul 0-1 (Fábry 41)
FCSB din nou a dezamăgit și vai!, câtă dramă și durere s-a consumat prin studiouri. Constat cu dezgust că și atunci când pierde se consumă o mulțime de timp ca să se găsească tot felul de cauze, chiar și scuze, când de fapt lucrurile sunt foarte clare. La Prima TV, Costi Mocanu a dat la un moment dat dovadă de luciditate, afirmând că ar trebui să se vorbească mai mult despre echipa care a câștigat, în speță Corvinul. Numai că moderatorul a întors imediat discuția înapoi la jelania FCSB-ului… Eu însă voi face opusul și chiar mă voi referi mai mult la Corvinul, care spre deosebire de adversara sa de-acum, chiar dacă a avut parte de un buget mai mic, nu este o construcție artificială, făcută fără cap și coadă, într-un spațiu temporal mic. Nu, este o echipă construită în timp, cu migală, cărămidă cu cărămidă, iar rezultatele se văd. De aceea, eu unul nu sunt foarte surprins de acest rezultat, Corvinul jucând ceea ce trebuie cu un asemenea adversar, într-o asemenea conjunctură. Chiar din startul jocului s-a văzut că stă mai bine în teren, fiind mai sigură pe acțiunile sale. Gazdele pot invoca două absențe, Val. Crețu și Cisotti, care le mai modelează un pic jocul încâlcit. Dar la lotul roș-albaștrilor atât de lăudat… Drăguș, pentru prima oară căpitan, a vrut mult, dar mereu a fost haotic în acțiuni, risipind multe oportunități. La un moment dat, cei de la Corvinul nu se mai agitau prea tare atunci când mingea la el știind că nu era vreun pericol. Ba chiar a pierdut o minge la 35 m de poarta lui Târnovanu, care avea să aducă prima ocazie a oaspeților, Yeboah șutând de la 20 m, peste. În min. 41 avea să se înscrie unicul gol al partidei. F. Iacob a trimis o pasă lungă de-a lungul benzii drepte, Gillard s-a debarasat ușor de André Duarte, trimițând mingea spre Roger care i-a pasat scurt în dreapta lui Fábry, iar acesta, de la 20 m, l-a surprins pe Târnovanu cu un șut care a atins careul mic înainte de a intra în poartă. Slovacul a avut o reacție neobișnuită după marcarea unui gol, întorcându-se calm către propria poartă fără gesturi de mare entuziasm. Ceea ce nu se poate spune despre coechipierii lui care au venit să-l îmbrățișeze bucuroși. Îl înțeleg pe Fábry (în foto), azi nu mai e vreo mare minune să-i dai gol lui FCSB. Cei de la Corvinul se puteau duce chiar cu 2-0 la cabine, dar finalizările au fost slabe la ocaziile avute. La pauză din nou a fost schimbat Boutoutaou, un subiect al ultimelor săptămâni dacă nu chiar luni, unul dintre cei mai incisivi jucători ai gazdelor. Iar cei introduși în teren, în afara obișnuitelor gesturilor care se fac în asemenea momente când arbitrul de rezervă indică prin mijloace electronice modificările în efectivul din teren, n-au adus nimic altceva nou, din contră, jocul a fost și mai haotic. Tot Corvinul a avut ocazia cea mai mare în min. 58, când Cărăruș a interceptat mingea în propria jumătate, înaintând cu ea la picior până la 20 m de poarta adversă, i-a pasat în stânga lui N. Pîrvulescu, care singur cu Târnovanu din zona colțului stâng al careului mic, în loc să salte mingea peste, a șutat pe jos, prilejuind portarului să rețină mingea. Peste trei minute, după ce același Târnovanu a respins un șut periculos de la distanță, a lui Gillard, cei de la FCSB au declanșat un contraatac, Politic l-a deschis pe Drăguș care talonat de un adversar, a intrat în careu și a șutat, dar Frănculescu a respins în corner. Prestație bună și a portarului hunedorenilor. A fost cea mai mare ocazie a gazdelor. Finalul de joc a semănat cu ce se jucase până atunci, FCSB punctând doar la posesie, șuturi la poartă, mingi trimise în careu, cu toate însă absorbite fără prea mare dificultate de adversară. Victorie meritată așadar pentru Corvinul. După joc primarul Dan Bobouțanu a spus că jucătorii hunedoreni vor primi o primă triplă pentru această victorie, 2.000 euro de om, ceea ce mi se pare foarte mult, pentru că nu s-a câștigat vreun trofeu, ci doar un meci. Dar fostul jurnalist de la Sport Vest știe mai bine ce trebuie și când la echipă, având în vedere ceea ce a tot a realizat echipa hunedoreană de câțiva ani încoace.
Sepsi – FC Voluntari 2-1 (Fábio Vianna 8, Oberlin 38 / Guțea 42pen)
Meci important în economia luptei pentru supraviețuire între cele două nou-promovate. Mai ales că ambele traversau pase proaste. Gazdele au început în forță și au deschis scorul în min. 8, Fábio Vianna a primit o pasă de peste 40 m de la N. Păun, a scăpat spre poarta adversă, a intrat în careu și l-a lobat pe Chioveanu cu o execuție elegantă. Problemele oaspeților au continuat în min. 28, când Čestić s-a accidentat, fiind înlocuit de M.Al. Roman. Zece minute mai târziu, Sepsi și-a dublat avantajul, Cmiljanić s-a debarasat ușor de Onișa, din stânga careului mic a pasat în fața porții de unde Oberlin din cădere a împins cu piciorul mingea în poartă. A venit însă o reacție rapidă a oaspeților, care după un corner de pe stânga, au beneficiat de un penalty, după un henț în careu al lui Fábio Vianna. A transformat penalty-ul acordat Guțea. Nici nu începuse bine repriza secundă, că oaspeții a suferit o nouă lovitură, căci căpitanul lor, Ion Gheorghe, a văzut al doilea cartonaș galben, după o intervenție întârziată, fiind eliminat. Primul îl primise în prelungirile primei reprize. Deși au rămas în inferioritate numerică, echipa din Ilfov n-a renunțat la luptă, fiind aproape de egalare în min. 53, când Onișa a șutat din careu-stânga, D. Lazar respingând mingea în bara dreaptă. Finalul partidei a adus o fază controversată. În min. 81, oaspeții au solicitat penalty pentru un posibil henț în careul celor de la Sepsi. Feșnic a fost chemat de VAR la margine, a revăzut faza, dar a menținut decizia din teren: corner. A explicat că mingea șutată de Guțea s-a dus în brațul lui Oteliță, dar acesta era lipit de corp. Niciun pic norocul n-a fost de partea lui Florin Pîrvu în acest sezon. FC Voluntari a ajuns astfel la 7 înfrângeri consecutive și chiar și locul 15 îi este pus în pericol.
CFR Cluj – CSU Craiova 0-0
Cândva meci pentru titlu, acum echipa oaspete era considerată mare favorită, cum n-a fost de multe ori atunci când o avea în față pe CFR Cluj. S-a jucat destul de static în prima parte, cu puține schimbări de ritm. Cei de la CFR mai mult cu defensiva, adversarii cu ofensiva. Clujenii însă au reușit să blocheze construcțiile adverse. Cea mai mare ocazie i-a aparținut lui João Lameira, în min. 24, când după un corner de pe dreapta, mingea i-a ajuns în careul mic de unde a șutat din semifoarfecă, dar Vâlceanu a fost pe minge, având o intervenție care îi face cinste. În partea secundă, oaspeții au dominat și mai mult. Pe măsură ce se apropia de finalul, au intensificat presiunea, încercând să dea lovitura pe ultima sută de metri. Gazdele au avut atacuri și chiar ocazii izolate. În min. 83, Screciu a șutat pe poartă, dar din nou Vâlceanu a intervenit. Peste trei minute, T. Băluță a încercat din nou să găsească drumul spre gol, dar șutul său a trecut pe lângă poartă. Cea mai importantă încercare din ultimele minute i-a aparținut lui Mora, în min. 88, care a șutat puternic, însă defensiva celor de la CFR Cluj a reușit să respingă pericolul. Șumudică poate fi mulțumit de acest rezultat, mai ales că așa cum a spus, în condițiile în care echipa sa va fi depunctată, după cum se aude, orice punct strâns contează. Pentru CSU, acest punct i-a fost suficient ca să termine turul regular pe primul loc, având același punctaj ca Dinamo, dar un golaveraj superior.
FC Botoșani – Oțelul 1-1 (R. Idowu 90+5 / Pedro Nuno 69)
În ultimul joc al turului regular, a fost poate cel mai frig. Terenul a fost înghețat, îngreunând misiunile celor două echipe. Asta a contribuit și la aspectul jocului, între două echipe cu puține reușite în ultima vreme, fiind un ritm scăzut, cu numeroase întreruperi și foarte puține momente de acțiuni consistente. Mitrov în prima parte a avut cele mai importante ocazii, mai întâi în min. 22, când după o serie de driblinguri, a pătruns în careu, dar a șutat pe lângă poartă, iar în min. 41 a executat o lovitură liberă de la 25 m puțin peste poartă. Partea a doua s-a desfășurat într-un alt registru, cu oaspeții mai insistenți pe plan ofensiv. Iar la prima lor mare ocazie, au marcat, în min. 69: 17 l-a deschis în banda stângă pe Andrézinho care a dat centrare-ploaie până la marginea careului mic, de unde Pedro Nuno s-a înălțat și a înscris cu capul. Nemaiavând ce pierde, gazdele s-au avântat în careu, însă fazele lor arătau fără orizont și nu lăsau impresia că vor reuși să înscrie. Însă în ultima fază a meciului, la o minge aruncată în careu, aceasta s-a strecurat printre jucătorii gălățeni, atingând piciorul lui Kovtalyuk și ajungând în colțul drept al careului mic, de unde R. Idowu a șutat violent cu exteriorul, aducând o egalare nesperată.
Cifre etapa 15
Jucători
Meciul 150 în Liga I: Dumiter (FC Botoșani)
Meciul 50: Eppel (Csikszereda), Vulturar (Rapid), Drăguș (FCSB)
Debut în Liga I: Chioveanu (FC Voluntari)
Golul 10: Pedro Nuno (Oțelul)
Golul 1: M. Mendy (Argeș), R. Idowu (FC Botoșani), Bubanja (Rapid), Fábio Vianna (Sepsi)
Antrenori
Meciul 300 în Liga I: Cristiano Bergodi („U” Cluj)
Arbitri
Debut: Claudiu Șchiopeț (Brașov)
Echipe
Al 50-lea meci din Liga I între Argeș și Dinamo pe terenul primei
Prima victorie a Corvinului pe terenul lui FCSB (într-a 35-a confruntare între cele două)
Autogolul lui Sadriu a însemnat și al 2000-lea gol primit de Argeș în Liga I
Csikszereda a urcat pe locul 78 în clasamentul all-time, depășind pe CA Câmpulung Moldovenesc
Scos în evidență din etapă
Bergodi 300
În 2002/03, FC Național uimea lumea fotbalului autohton, angajându-l ca antrenor pe fostul mare portar italian, Walter Zenga. Chiar dacă din punct de vedere al antrenoratului era aproape un debutant, fotbalistic era un nume uriaș. După un intermezzo autohton marca Cosmin Olăroiu, cei din Parcul cu Platani au revenit la filiera italiană, aducându-l la jumătatea sezonului 2004/05 pe Roberto Landi, un nume nu la fel de spectaculos, dar foarte priceput. Cu el s-a început și sezonul 2005/06, dar după cinci etape a părăsit neașteptat banca bucureșteană, pentru a prelua naționala U21 a Qatarului. După șapte etape asigurate de interimarul Cătălin Necula, din etapa a 13-a Naționalul a apelat la un alt italian, Cristiano Bergodi. Mi-amintesc că „urechiștii” unor ziare captaseră ei ceva și anunțaseră că în Dr. Staicovici va veni Giuseppe Bergomi, fostul mare fundaș dreapta al lui Inter și al Squadrei Azzurra din anii 80-90. Bergodi nu era un nume la fel de mare ca Zenga, dar avea multe meciuri în serie A, devenind căpitan de echipă și un jucător emblematic al lui Lazio. Ca antrenor, experiența sa era cam la fel de măruntă cam ca a lui Zenga, ocupându-se ca principal de Imolese și Sassuolo (pe vremea aceea o echipă obscură), fiind secund la Lazio și la Lecce. Așadar, etapa a 13-a a acelui sezon, din 19.11.2005, a fost cea în care italianul a debutat în România, la un meci pe care Naționalul l-a jucat la Târgu Jiu cu Pandurii, remizând in extremis, 1-1 (cu golul egalizator marcat de oaspeți în prelungiri). Nu intuia nimeni pe-atunci că italianul de 41 de ani va deveni un obișnuit al fotbalului românesc, ajungând aproape să fie considerat fără a exagera chiar antrenor român. Căci cu excepția a două pauze, între 2010-2014, când a antrenat la el în țară pe Modena, Pescara și Brescia, și încă una în 2016 când s-a ocupat din nou de Modena, în rest a activat numai pe prima scenă din România, la nu mai puțin de 10 echipe: FC Național (18 partide), CFR Cluj (24), Rapid (51), Polit. Iași (17), Steaua (6), Ardealul Tg.M. (11), FC Voluntari (46), CSU Craiova (17), Sepsi (68) și „U” Cluj (42).
Ca trofee, a cucerit 2 cupe, ambele cu Sepsi, în 2021/22 și 2022/23 și tot 2 supercupe, una cu Rapid în 2007, cealaltă cu Sepsi în 2022. A mai ajuns în două finale de cupă, cu FC Național (în 2006) și „U” Cluj (2026), iar în campionat s-a situat de două ori pe locul 2, cu CSU Craiova (2019/20) și cu „U” Cluj (2025/26).
Deținea de multă vreme recordul celor mai multe jocuri în Liga I pentru un antrenor străin. Întrebarea care se punea era la câte se va opri, întrebare încă valabilă. Iată însă că devine primul cu 300 și va fi foarte multă vreme în această postură. Mai este unul singur care are peste 200, compatriotul său Nicolo Napoli, care totalizează 231, dar este puțin probabil ca acesta să mai revină în România, având în vedere că Adrian Mititelu nu mai e implicat în primul eșalon. Iar ca un alt antrenor străin să ajungă la 300 de partide, acela ar trebui să se implice total în fotbalul românesc, precum a făcut-o Bergodi. Per total, italianul născut pe 14.10.1964 la Bracciano devine al 34-lea tehnician din istorie cu peste 300 de partide la nivelul primului nostru eșalon. Dintre antrenorii activi în prima ligă, unul singur are peste 300, Ovidiu Sabău (345).
Pe fiecare sezon
2005-06: FC Național 18. 7. 5. 6. 21-23 (et. 13-30)
2006-07: CFR Cluj 24. 15. 4. 5. 36-21 (et. 11-34)
2007-08: Rapid 9. 5. 4. 0. 15-7 (et. 1-8 și 10)
2008-09: Polit.Iași 17. 6. 3. 8. 19-22 (et. 18-34)
2009-10: Steaua 6. 3. 1. 2. 9-6 (et. 1-6)
2014-15: Rapid 8. 3. 2. 3. 8-10 (et. 27-34)
2015-16: Ardealul Tg.M. 11. 3. 6. 2. 14-12 (et. 12-22)
2018-19: FC Voluntari 25. 8. 9. 8. 30-35 (et. 16-14pt)
2019-20: FC Voluntari 21. 1. 5. 15. 13-40 (et. 1-17 și 19-22)
2019-20: CSU Craiova 7. 6. 0. 1. 14-9 (et. 3pf-8pf și 10pf)
2020-21: CSU Craiova 10. 8. 0. 2. 14-5 (et. 1-10)
2021-22: Sepsi OSK 28. 15. 6. 7. 45-22 (et. 12-9pt)
2022-23: Sepsi OSK 40. 13. 11. 16. 57-44
2023-24: Rapid 34. 15. 10. 9. 58-41 (et. 1-4pf)
2025-26: „U” Cluj 27. 19. 2. 6. 47-23 (et. 14-10pf)
2026-27: „U” Cluj 15. 8. 2. 5. 26-20 (et. 1-15)
Total: 300 partide, 135 victorii, 70 egaluri, 95 înfrângeri, 426-340 golaveraj
Are doar un singur sezon întreg, în 2022/23
