Uneori, iată că mai trebuie schimbată placa aceea cu mitralierea ministrului Eduard Novák din orice poziție. Cu nimicirea sa mediatică din mai multe motive, începând cu cele cu conotație etnică, româno-maghiară, și mergând mai departe cu numeroasele sale stângăcii ….ministeriale.
Cei 40 sută
Acum, ultima sa decizie trebuie apreciată. A hotărât ca întrecerile interne din sezonul 2022-2023 la sporturile de echipă, minimum 40 la sută dintre sportivii aflați pe teren să fie români. La o primă vedere pare o impunere abuzivă, dar se va vedea că e logică și că vine în apărarea elementului autohton, înghițit de cele mai multe ori de veneticii din patru zări.
Norme de aplicare
Noua decizie vizează doar sportivii aflați pe teren, nu pe cei legitimați. Cu alte cuvinte poți legitima oricâți, poți plăti (de cele mai multe ori din bugetul public) oricâți, dar pe teren bagi doar 40 la sută din efectivul complet. Cum ar veni, la volei ai voie cu 2 din 6, la baschet cu 2 din 5, la handbal (aici e problema cea mai mare!) tot cu 2 din 7! Că dacă bagi 3, e mai mult de 40%! Rămâne apoi de văzut și ce se va depăși cu aceia care depășesc procentul. Normal ar fi să piardă meciurile la „masa verde”, pentru încălcarea regulamentului. Numai că va fi o chestiune destul de monitorizat, la sporturile de echipă (cu excepția fotbalului) înlocuirile au loc nelimitat, încontinuu, așa că e destul de greu de urmărit.
Avem grijă de banul public
Cum majoritatea echipelor de handbal, volei, baschet, sunt bugetare, oamenii de-acolo n-ar avea prea multe de comentat. Cât timp te alimentezi de la izvorul (de multe ori nesecat) al fondurilor publice, faci ce spune statul, adică ministrul. Oricum trăim situația ca, de exemplu, handbalul feminin românesc (în majoritate hrănit din banii statului) să plătească aproape cel mai bine din lume și să atragă vedetele din lumea întreagă ale acestui sport.
La fotbal va fi ceva mai greu
Să luăm garnitura de start a lui CFR Cluj de la Erevan, de zilele trecute. În teren au intrat la fluierul arbitrului 4 români și 7 străini, adică regula n-ar fi fost îndeplinită (era o competiție internațională, dar și pe plan intern lucrurile stau cam la fel). La Erevan lucrurile ar fi putut fi salvate de ”românul” Camora, devenit al cincilea autohton al trupei lui Petrescu, dar sunt situații în care CFR are pe teren 7 sau 8 străini. La fel FCU 1948, UTA sau alte echipe din primul eșalon. Teoretic, și fotbalul, care e tot sport de echipă, va trebui să se plieze pe noua decizie ministerială. Însă fotbalul va protesta vehement, spunând că e de sine stătător, privat și așa mai departe. Dar dacă facem o analiză mai amănunțită, ajungem la concluzia că nu prea e atât de privat și de sine stătător, puține fiind cluburile de primă ligă care să n-aibă vreo legătură cu statul.
