CM de snooker: Trump și O’Sullivan, eliminați în sferturile de finală

Semifinala 1: David Gilbert vs Kyren Wilson

Stephen Maguire practic nu s-a prezentat la prima sesiune din sferturi: cifrele arată 0% lovituri de distanță reușite și doar 80% succes la loviturile de siguranță. Astfel, David Gilbert a zburdat înspre un avans considerabil, rezolvând peste jumătate din parcurs cu un parțial de 7-1. Marți seară, cei doi au revenit în arenă cu același chef de a juca ofensiv și procentaje bune la loviturile de buzunar. Maguire a mai echilibrat situația, câștigând sesiunea cu 5-3. Astfel, în sesiunea decisivă Gilbert ajungea cu un avantaj de 4 frame-uri. Cei doi au mers cot la cot și-n următoarele patru jocuri, Gilbert ajungând la un pas de calificare, 12-8, apoi a trecut pragul.

În acest secol, Peter Ebdon și Shaun Murphy mai reveniseră în sferturile CM de la -6, dar nimeni n-o făcuse de la -7.

Resursele la care a trebuit să recurgă cu o seară înainte John Higgins l-au făcut pe acesta să nu conteze în prima parte a sesiunii de început din meciul cu Kyren Wilson. De la 0-4, veteranul scoțian a început să recupereze, mergând la cabine cu satisfacția revenirii la 3-5, nerăbdător să mai prindă o seară de odihnă înainte a ceea ce putea fi ultima sa zi la Crucible. Dacă la finele zilei de marți, experții au căzut de acord că Wilson a etalat cel mai solid snooker dintre toți sfertfinaliștii, nu același lucru s-a putut spune a doua zi dimineață. Sesiunea a doua a fost încheiată la egalitate, scorul devenind astfel 9-7 pentru Kyren. Higgins a revenit seara și s-a apropiat la un singur frame, după care Wilson nu a mai stat la discuții și a câștigat cele patru jocuri de care mai avea nevoie, totalizând 10 break-uri de peste 50 de puncte în meci.

Raportul complet al optimilor de finală

Semifinala 2: Jak Jones vs Stuart Bingham

Nu există campionat mondial, proba cea mai de anduranță a sezonului, fără vreo sesiune mai modestă pentru fiecare. Iar Ronnie a părut că începe într-o dispoziție extrem de proastă disputa cu Stuart Bingham, cel ce-l eliminase în urmă cu nouă ani în drum spre unicul titlu. În prima zi, la pauză scorul a fost 3-1 pentru Bingham, apoi O’Sullivan a avut nervii tari într-un frame deosebit de lung pentru a egala. Frustrarea a revenit pentru Ronnie în jocul al șaptelea, când arbitrul nu a avut curajul să-l avertizeze pentru reacția sa nervoasă. Sesiunea s-a încheiat la egalitate, scor 4-4.

Este ușor ca Bingham să fie pus în umbră de palmaresul lui Ronnie, însă nu trebuie omis faptul că doar trei jucători din istoria acestui sport au reușit mai multe breakuri maxime decât el – O’Sullivan, Higgins și Hendry. Totodată, amplasarea lor în partea inferioară a tabloului a dus la învecinarea sesiunilor de miercuri într-o manieră obositoare. Cei doi au revenit în arenă miercuri cu destule sincope, împărțindu-și simetric și jocurile, dar și greșelile până la pauză. Ronnie a revenit de la cabine cu altă dispoziție de joc și a intrat imediat în viteza sa optimă, distanțându-se la 8-6. Bingham a găsit resurse extraordinare pentru a egala scorul la finele sesiunii de după-amiază.

Programate consecutiv, aceste perioade de joc puteau duce la o scădere a calității pe fondul oboselii. Doar o oră și 20 de minute au petrecut Stuart și Ronnie în afara arenei. 4-4, 6-6, 8-8 și chiar 10-10 pe tabelă, Bingham având nervii tari să nu se lase impresionat nici măcar de excelentul prim frame al serii, în care O’Sullivan a reușit un break de 136. Apoi, Stuart a reușit să-și adjudece un tensionat frame 21, după care s-a descătușat cu un break de peste 100 de puncte. Cheia meciului a fost atitudinea mereu relaxată a lui Bingham, care a mutat toată presiunea pe marele favorit. Un ultim frame cu ocazii pentru ambii jucători a mers tot în contul lui Bingham, iar astfel, pentru prima oară din 1977 încoace, trei jucători veniți din calificări ajung în semifinale.

La cum m-am simțit, poate că nici n-ar fi trebuit să fiu la acest turneu. Mai bine aș fi stat să pictez cu Damien Hirst, aș fi mâncat ceva bun cu el, aș fi scos câinii la plimbare… asta-i viața. Poate că vouă vi se pare plictisitor, dar pentru mine e incitant. Mi-a plăcut totuși că am simțit focul interior, mi-am dorit să joc bine, mi-a păsat de meci și, din păcate, de această dată nu am reușit.

Ronnie O’Sullivan

Eliminarea timpurie a lui Ronnie schimbă și numărul 1 mondial, această poziție nefiind destinată nici viitorului campion, nici lui Judd Trump, care a câștigat cele mai multe turnee (5) în acest sezon. În schimb, pentru prima oară în carieră, nord-irlandezul Mark Allen ajunge în fruntea ierarhiei. Este abia al 12-lea jucător din istorie care devine lider mondial.

Surprizele au început din primul tur la această ediție

Judd Trump a avut același start precum Ronnie, fiind condus cu 3-1 și sfârșind la egalitate prima sesiune în disputa cu Jak Jones. Galezul a continuat să-l atragă pe adversar într-o capcană a jocului mai lent, unde Trump nu avea cum să se simtă la fel de bine precum la turația sa uzuală. Cum Jones continua să adauge jocuri câștigate, nici Judd nu putea să-și etaleze loviturile spectaculoase, dar cu grad mai mare de risc. Englezul a trecut la conducere târziu în noapte, însă Jones a avut ultimul cuvânt cu un prim break de peste 100 de puncte în acest turneu. A venit la momentul potrivit, atât pentru a egala scorul la 8, cât și pentru a beneficia de un moral cât mai bun înaintea unui best of 9 intens.

Când toată lumea aștepta, în sfârșit, accelerarea lui Trump, cel mai mare break al său în sesiunea decisivă a fost șocant de mic – doar 22 de puncte! Astfel, Jones a defilat înspre cea mai mare victorie a carierei sale. La 30 de ani, galezul a devenit primul semifinalist al campionatului mondial, după ce anul trecut debuta pe această scenă și deja își anunța intențiile prin accederea în sferturi. Fostul campion Neil Robertson l-a botezat The Silent Assassin și consideră că Jones este deja unul dintre cei mai buni 5-6 din lume la jocul de siguranță. Tactica sa l-a făcut pe Trump să rateze șanse extrem de facile, precum s-a văzut în crucialul frame 20. Așadar, școala lui Mark Selby este vie, chiar și după eliminarea acestuia.

Semifinalele se vor juca în sistemul cel mai bun din 33 de jocuri, așadar primul la 17. Partidele sunt transmise în direct de Eurosport.

David Gilbert vs Kyren Wilson

• Sesiunea 1 – Joi, 2 mai, de la 15:00
• Sesiunea 2 – Vineri, 3 mai, de la 12:00
• Sesiunea 3 – Vineri, 3 mai, de la 21:00
• Sesiunea 4 – Sâmbătă, 4 mai, de la 16:30

Jak Jones vs Stuart Bingham

• Sesiunea 1 – Joi, 2 mai, de la 21:00
• Sesiunea 2 – Vineri, 3 mai, de la 16:30
• Sesiunea 3 – Sâmbătă, 4 mai, de la 12:00
• Sesiunea 4 – Sâmbătă, 4 mai, de la 21:00