Federația Română de Gimnastică a anunțat că Ana‑Maria Bărbosu se află în mijlocul unei proceduri inițiate de Agenția Internațională de Testare (ITA), însă sportiva nu este suspendată, chiar dacă există o sancțiune propusă în acest moment.
Potrivit FRG, cazul vizează o posibilă încălcare a articolului 2.4 din Codul Mondial Anti‑Doping, cel referitor la obligațiile de localizare („whereabouts”), o abatere de natură administrativă, fără legătură cu prezența vreunei substanțe interzise. Bărbosu are dreptul să își prezinte apărarea pentru fiecare dintre cele trei situații reținute, care, cumulate, pot constitui o încălcare a regulamentului.
Federația subliniază că sportiva beneficiază de toate drepturile procedurale, inclusiv posibilitatea de a contesta decizia în fața instanțelor competente. Cazul este gestionat de ITA în numele Federației Internaționale de Gimnastică, iar FRG afirmă că respectă confidențialitatea procedurii și îi oferă sportivei sprijin instituțional până la o decizie finală.
Președintele FRG, Ioan Suciu, a declarat pentru AGERPRES că sancțiunea ar putea ajunge până la doi ani, însă a precizat că situația este încă analizată la nivel intern și că urmează discuții cu sportiva și avocații implicați.
Regulamentele antidoping prevăd că sportivii de top trebuie să declare zilnic un interval de 60 de minute în care pot fi testați inopinat. Trei absențe sau erori de localizare într‑un an duc la sancțiune, chiar în lipsa unui test pozitiv.
Situația administrativă vine în paralel cu un alt dosar important pentru Ana‑Maria Bărbosu: disputa privind medalia de bronz de la sol, de la Jocurile Olimpice Paris 2024. După o serie de contestații și decizii contradictorii, Tribunalul Federal Elvețian a retrimis cazul la TAS, în urma apariției unei înregistrări audio‑video care ar putea schimba interpretarea momentului în care delegația SUA a depus protestul pentru nota lui Jordan Chiles.
Inițial, Bărbosu fusese declarată medaliată cu bronz, însă americanca Chiles a urcat pe podium după mărirea notei sale. Ulterior, TAS a decis că protestul SUA fusese depus prea târziu și a acordat medalia româncei, dar noua probă video ar putea modifica din nou situația.
Cazul rămâne deschis, iar decizia finală aparține Tribunalului de Arbitraj Sportiv. România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012, ceea ce face disputa cu atât mai sensibilă pentru sportul românesc.
