Gata, șampionilor, portughezul e noua vedetă a Superligii, că atunci când o echipă câștigă, toată lumea caută să copieze rețeta. E probabil cel mai vechi reflex din fotbal, mai ales la noi, țineți minte și cu Alesanco, adus la Craiova, în 1997? Au început toți să copieze cu străinii, doar că la noi atunci când se copiază doar partea cea mai vizibilă, apoi se ignoră ingredientele care au făcut posibil succesul.
După titlul câștigat de Universitatea Craiova sub comanda lui Filipe Coelho, fotbalul românesc pare să fi redescoperit brusc o nouă modă, antrenorul portughez. Că noi am mai avut boala asta, mai ales la CFR Cluj, încercase și Rapidul, dar și alte echipe. Petrolul l-a adus pe Ricardo Sousa, Dinamo a mers pe mâna lui Nuno Campos, CFR Cluj l-a instalat pe Antonio Folha, iar Liga I va avea la startul noului sezon nu mai puțin de patru tehnicieni portughezi. În total, șapte dintre cele șaisprezece echipe vor fi conduse de antrenori străini. Numai că succesul Craiovei nu poate fi explicat atât de simplu, pentru că ar fi prea comod să credem că portughezii dețin o formulă magică și că simpla lor prezență pe bancă garantează performanța. Cum spunea Șumudică, apropo, la câtă portugheză știe, ar fi bine să-și pună numele Șumudicao: “I don’t have a bmagic baghet!”. Că dacă suntem siguri că doar portughezul adus în club face și spectacolul aferent, atunci toți ne-am înghesui la ei.
Craiova n-a câștigat pentru că are antrenor portughez
Coelho a ajuns la Craiova într-un club care investește constant la cel mai înalt nivel din România, a găsit acolo un lot foarte valoros, cu fotbaliști dublați pe toate posturile, triplați, salarii competitive, condiții moderne și o conducere dispusă să susțină un proiect pe termen lung. În plus, a beneficiat de ceva ce lipsește aproape peste tot la noi, continuitate. Meritul Craiovei nu este că a ales un portughez, ci că a construit un context în care un antrenor să poată performa. După plecarea lui Rădoi, nici că nu s-a simțit, niciun șoc, echipa a jucat la fel de bine, chiar dacă s-a schimbat stilul, deci naționalitatea a fost un detaliu, iar fundamentul succesului a fost investiția.
Dacă mâine Coelho ar fi fost italian, spaniol sau român, Craiova ar fi avut în continuare un lot capabil să se bată la titlu, dar vă dați seama dacă era din Kiribati? Că ai noștri aduceau toți antrenorii de acolo, e groasă!
Pașaportul nu poate înlocui proiectul
Și echipe precum Petrolul, CFR Cluj sau Dinamo se întreabă acum dacă pot reproduce ceea ce a făcut Craiova sau încearcă doar să copieze partea cea mai simplă, adică pașaportul antrenorului? Ricardo Sousa vine după experiențe în eșalonul secund portughez și în Arabia Saudită, Nuno Campos a lăsat o impresie bună în Ungaria, Antonio Folha este un nume important al fotbalului portughez și un produs al școlii FC Porto, dar așa cum vin ca salvatori, pot eșua și pleca instant. Performanța la noi nu depinde exclusiv de banca tehnică, bine, peste tot, nu doar la noi, ține de calitatea lotului, de investițiile făcute, de stabilitatea clubului și de răbdarea acordată unui proiect. Dar la noi cine are răbdare? Cum a scos Pancu un pic CFR-ul din groapă, pac, au apărut certurile, la Petrolul nu mai zic, plus că și la Dinamo a fost surprinzător cum s-a despărțit de Kopic. Noi trecem des prin asemenea episoade, au existat perioade în care cluburile căutau obsesiv antrenori italieni, după ce a venit Zenga. Au urmat valurile de tehnicieni din spațiul ex-iugoslav, apoi a venit moda antrenorilor foarte tineri. A evoluat fotbalul românesc? Eu zic că deloc!
În cazul Craiovei, adevărata lecție nu este că portughezii sunt superiori, ci aceea că performanța apare atunci când investițiile, scoutingul, managementul și pregătirea sportivă funcționează în aceeași direcție. Noi suntem fascinați, precum brazilienii, de antrenorii portughezi, ăia măcar au o legătură de sânge, de colonie, noi doar de latinitate. Acum rămâne de văzut dacă asistăm la începutul unei tendințe solide sau doar la o modă născută după succesul recent al Universității Craiova. Dacă s-ar lua titlurile cu pașaportul, eram demult în Schengen!
