Așa cum am făcut-o de câțiva ani încoace, am prezentat și de această dată, în 51 de episoade care au rulat aproape zilnic pe site, isprăvile din 2025 ale celor 55 de reprezentative din țările sau entitățile teritoriale aparținând de UEFA. După cum se știe, în acest an, continentul nostru fotbalistic are programate barajele pentru a desemna ultimele calificate la turneul final al CM. Apoi, în total 12 dintre reprezentativele din zona UEFA vor participa la marea competiție. Iar în final de an, va demara o nouă ediție, a 5-a, a Ligii Națiunilor UEFA.
În acest episod epilog prezint concluziile care se desprind din demersul meu, căci multe dintre acestea vor sta la baza de la care se va porni la un nou drum.
Echipe
# Cu toate că în 2024 când a câștigat al 4-lea său titlu european, devenind astfel cea mai titrată echipă în această competiția continentală a Europei, Spania era clasată doar pe locul 3 în ierarhia FIFA. În 2025, când nu a câștigat nimic, pierzând chiar finala Ligii Națiunilor UEFA, dar s-a calificat fără probleme pentru Mondialul nord-american, a ajuns pe primul loc în acest „ranking”.
# Cel mai mare salt l-a realizat Kosovo, urcând 19 locuri (de la 99 la 80). Urmează Norvegia, 14 locuri (de la 43 la 29) și Feroe, 12 locuri (de la 137 la 125).
# Cea mai mare cădere a avut-o Suedia, 16 locuri (de la 27 la 43). Urmează Luxemburg, 11 locuri (de la 92 la 103), Azerbaidjan, Muntenegru și Ungaria câte 10 locuri (de la 117 la 127, de la 73 la 83, respectiv de la 30 la 40).
# Cu excepția Kazhastanului care a jucat 12 partide, toate celelalte au disputat în total câte 10.
# Rusia, ca și în anii trecuți, a fost singura care a disputat numai partide amicale, din motive bineștiute.
# Au fost 4 echipe care nu au pierdut vreun meci: Norvegia cu 9 victorii, Elveția cu 7, Olanda și Spania cu câte 6.
# De partea cealaltă, au fost 7 echipe care nu au câștigat vreun meci: 3 dintre ele, Gibraltar, Liechtenstein și San Marino, le-au pierdut pe toate cele 10, Moldova a pierdut 9, Andorra și Azerbaidjan câte 8, iar Lituania 6.
# În afara celor 3 echipe care au pierdut toate partidele, una singură, Feroe, n-a înregistrat vreun egal.
# Norvegia a marcat cele mai multe goluri, 39, urmată de Belgia și Spania câte 33, Olanda 32.
# Liechtenstein a marcat cele mai puține goluri, doar 1! Au fost destul de aproape într-o asemenea contraperformanță Adorra, Gibraltar, Luxemburg și San Marino, cu doar câte 3.
# Anglia a primit cele mai puține goluri, doar 3, urmată de Croația, Elveția, Norvegia și Polonia, câte 6.
# San Marino a primit cele mai multe goluri, 43. O urmează Lichtenstein 37 și Moldova 36.
# Un număr de 16 țări, au avut clasări mai bune în FIFA Ranking ca în 2024: Albania, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Elveția, Feroe, Germania, Irlanda, Irlanda de Nord, Kosovo, Norvegia, Polonia, Rusia, Scoția, Spania și Turcia. Alte 10 au staționat: Anglia, Belgia, Danemarca, Letonia, Macedonia de Nord, Malta, Olanda, Portugalia, San Marino și Slovenia. Iar cele mai multe, 29, au avut locuri mai slabe: Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Gibraltar, Grecia, Islanda, Israel, Italia, Kazahstan, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Suedia, Țara Galilor, Ucraina și Ungaria.
Jucători
# În total, echipele naționale ale țărilor componente UEFA au folosit în 2025 un număr de 1.093 de jucători, din care 373 debutanți.
# Cei mai mulți jucători au evoluat pentru Kazahstan, 55, care totodată a avut și cei mai mulți debutanți, 18.
# Cei mai puțini jucători, câte 26, au folosit Liechtenstein și Portugalia.
# Iar cei mai puțini debutanți au avut Portugalia și Slovenia, câte 1.
# Cele mai multe goluri le-a marcat ca și anul trecut Erling Braut Håland (Norvegia) 17 (anul trecut a reușit 11), urmat de Harry Kane (Anglia) și Mikel Oyarzabal (Spania) câte 9.
# Un număr de 93 de jucători, au apărut în toate meciurile disputate de echipele lor: Armando Broja (Albania); Joan Cervós, Max Llovera (Andorra); Declan Rice, Morgan Rogers (Anglia); Nair Tiknizian (Armenia); Nicolas Seiwald, Michael Gregoritsch, Romano Schmid (Austria); Bahlul Mustafazade (Azerbaidjan); Pavel Zabelin, Max Ebong (Belarus); Benjamin Tahirović (Bosnia-Herțegovina); Marin Petkov (Bulgaria); Tomáš Souček (Cehia); Andronikos Kakoullēs (Cipru); Ivan Perišić, Andrej Kramarić, Luka Modrić (Croația); Morten Hjulmand (Danemarca); Breel Embolo, Ricardo Rodriguez (Elveția); Michael Schjønning-Larsen (Estonia); Gunnar Vatnhamar, Árni Frederiksberg, Hanus Sørensen (Feroe); Benjamin Källman (Finlanda); Anzor Mekvabișvili (Georgia); Leon Goretzka, Jonathan Tah (Germania); Bernardo Lopes, James Scanlon (Gibraltar); Hrēstos Tzolēs (Grecia); Nathan Collins, Jake O’Brien (Irlanda); Isaac Price (Irlanda de Nord); Sverrir Ingason, Isak Jóhannesson, Jón Þorsteinsson (Islanda); Eliel Peretz, Roy Revivo, Dan Biton, Elazar Dasa (Israel); Mërgim Vojvoda, Albion Rrahmani (Kosovo); Dmitrijs Zelenkovs, Aleksejs Saveljevs (Letonia); Benjamin Büchel, Nicolas Hasler, Simon Lüchinger, Aron Sele, Fabio Luque-Notaro (Liechtenstein); Gvidas Gineitis, Justas Lasickas (Lituania); Leandro Barreiro Martins, Laurent Jans (Luxemburg); Stole Dimitrievski, Enis Bardhi, Elif Elmas (Macedonia de Nord); Henry Bonello, Alexander Satariano, Joseph Mbong (Malta); Virgiliu Postolachi, Ștefan Bodișteanu (Moldova); David Møller Wolfe, Sander Berge (Norvegia); Virgil van Dijk, Cody Gakpo, Memphis Depay (Olanda); Jakub Kiwior (Polonia); Diogo Costa, Rúben Dias, Vitinha (Portugalia); Dennis Man (România); Samuele Zannoni (San Marino); John McGinn, Andrew Robertson, Ché Adams (Scoția); Matúš Bero, Milan Škriniar (Slovacia); Jaka Bijol, Žan Karničnik, Erik Janža (Slovenia); Unai Simón, Mikel Oyarzabal, Mikel Merino (Spania); Kenan Yıldız, Kerem Aktürgoğlu (Turcia); David Brooks (Țara Galilor); Ilya Zabarnyi (Ucraina); Vilmos Orbán, Dominik Szoboszlai, Bendegúz Bolla (Ungaria).
# S-au aflat atât printre cei cu cele mai multe jocuri, cât și printre cei cu cele mai multe goluri în echipele lor, 18 jucători: Joan Cervós (Andorra), Andronikos Kakoullēs (Cipru), Andrej Kramarić (Croația), Breel Embolo (Elveția), Hanus Sørensen (Feroe), Benjamin Källman (Finlanda), James Scanlon (Gibraltar), Hrēstos Tzolēs (Grecia), Isaac Price (Irlanda de Nord), Albion Rrahmani (Kosovo), Aron Sele (Liechtenstein), Gvidas Gineitis (Lituania), Nikola Krstović (Muntenegru), Memphis Depay (Olanda), Samuele Zannoni (San Marino), Ché Adams (Scoția), Mikel Oyarzabal (Spania), Kerem Aktürgoğlu (Turcia).
# Debutanții precoce: Nicolas Raskin (Belgia) și Ștefan Bodișteanu (Moldova) au avut cele mai multe jocuri în naționalele lor pe 2025, iar Guillaume Lopez (Andorra), Nick Woltemade (Germania), Liam Jessop (Gibraltar), Irvin Cardona (Malta), Vasilije Adžić (Muntenegru) și Iaroslav Gladîșev (Rusia) au făcut parte dintre cei mai buni marcatori ai echipelor lor.
# Cel mai vârstnic jucător a fost Marc Pujol (Andorra, mijlocaș ofensiv) născut la 21.08.1982. Îl urmează îndeaproape Craig Gordon (Scoția, portar) n. 31.12.1982 și Konstantin Vassiljev (Estonia, mijlocaș ofensiv) n. 16.08.1984, retras între timp.
# Cel mai tânăr a fost Luca Scanlon (Gibaltar, mijlocaș ofensiv) născut la 13.07.2009. Îl urmează îndeaproape Matteo Sammaritani (San Marino, fundaș central) n. 07.06.2009 și Enzo de Pina Duarte dos Santos (Luxemburg, mijlocaș central) n. 08.01.2009.
# În anul 2025, 25 de fotbaliști au bătut sau și-au îmbunătățit recorduri ale naționalelor lor.
Recorduri îmbunătățite la numărul de meciuri (12): Cristiano Ronaldo, atacant, 225 pentru Portugalia; Luka Modrić, mijlocaș central, 194 pentru Croația; Konstantin Vassiljev, mijlocaș ofensiv, 160 pentru Estonia; Christian Eriksen, mijlocaș ofensiv, 147 pentru Danemarca; Edin Džeko, atacant, 146 pentru Bosnia-Herțegovina; Robert Lewandowski, atacant, 146 pentru Polonia; Granit Xhaka, mijlocaș defensiv, 143 pentru Elveția; Marko Arnautović, atacant, 130 pentru Austria; Guram Kașia, fundaș central, 129 pentru Georgia; Laurent Jans, fundaș dreapta, 120 pentru Luxemburg; Matteo Vitaioli, mijlocaș ofensiv, 102 pentru San Marino; Liam Walker, mijlocaș ofensiv, 88 pentru Gibraltar.
Recorduri doborâte la numărul de meciuri (5): Fedor Černych, atacant, 103 pentru Lituania; Jóan Simun Edmundsson, atacant, 100 pentru Feroe; Elseid Hysaj, fundaș dreapta, 96 pentru Albania; Stevan Jovetić, atacant, 90 pentru Muntenegru; Mërgim Vojvoda, fundaș dreapta, 71 pentru Kosovo.
Recorduri îmbunătățite la numărul de goluri (13): Cristiano Ronaldo, atacant, 143 pentru Portugalia; Romelu Lukaku, atacant, 89 pentru Belgia; Harry Kane, atacant, 78 pentru Anglia; Edin Džeko, atacant, 72 pentru Bosnia-Herțegovina; Robert Lewandowski, atacant, 72 pentru Polonia; Aleksandar Mitrović, atacant, 63 pentru Serbia; Erling Braut Håland, atacant, 55 pentru Norvegia; Teemu Pukki, atacant, 43 pentru Finlanda; Stevan Jovetić, atacant, 37 pentru Muntenegru; Vedat Muriqi, atacant, 32 pentru Kosovo; Ion Nicolăescu, atacant, 18 pentru Moldova; Ermin Mahmudov, mijlocaș central, 15 pentru Azerbaidjan; Bahtior Zainutdinov, fundaș central sau lateral, 15 pentru Kazahstan.
Recorduri doborâte la numărul de goluri (3): Memphis Depay, atacant, 54 pentru Olanda; Marko Arnautović, atacant, 47 pentru Austria; Artem Dziuba, atacant, 31 pentru Rusia.
Așadar, Cristiano Ronaldo, Edin Džeko și Robert Lewandowski și-au îmbunătățit câte două recorduri, în timp ce Marko Arnautović și Stevan Jovetić au îmbunătățit câteun record iar pe altul l-au bătut.
# Un număr de 9 jucători au bătut recorduri de vârstă, 4 pe cel mai vârstnic, alți 4 de pel mai tânăr.
Cel mai vârstnic (4): Craig Gordon (Scoția, portar) 42 ani, 10 zile, 18 zile; Ghiorghi Loria (Georgia, portar) 39 ani, 4 luni, 10 zile; Fabiano Ribeiro de Freitas (Cipru, portar) 37 ani, 8 luni, 17 zile; Stevan Jovetić (Muntenegru, atacant) 36 ani, 16 zile.
Cel mai tânăr (4): Luca Scanlon (Gibraltar, mijlocaș ofensiv) 16 ani, 2 luni, 6 zile; Matteo Sammaritani (San Marino, fundaș central) 16 ani, 4 luni, 2 zile; Dastan Satpaev (Kazahstan, atacant) 16 ani, 7 luni, 8 zile; James Wilson (Scoția, atacant) 18 ani, 17 zile.
Selecționeri
# Românul Mircea Lucescu a fost cel mai în etate dintre selecționerii țărilor UEFA, fiind născut la 29.07.1945. A fost urmat de portughezul Fernando Manuel Costa Santos, n. 10.10.1954, care o perioadă s-a ocupat de Azerbaidjan și de germanul Ralf Dietrich Rangnick din fruntea naționalei Austriei, n. 29.06.1958.
# Interimarul de la naționala Cehiei, Jaroslav Köstl, a fost cel mai tânăr, născut la 04.12.1989. A fost urmat de germanul Julian Nagelsmann, născut la 23.07.1987, și de estonianul Jürgen Henn, născut la 02.06.1987.
# Koldo, selecționerul Andorrei și Luc Holtz, cel al Luxemburgului, sunt cei mai vechi în funcție, având câte 16 ani la cârma respectivelor selecționate, andorrezul având trei luni în plus față de omologul său din Luxemburg, între timp acesta din urmă a părăsit postul. Îi urmează Didier Deschamps, cu 14 ani.
# Dintre selecționerii aflați sau care sau aflat în post în 2025, 7 dețin recordul celor mai multe partide conduse de pe băncile respectivelor echipe naționale: Koldo, 137 pentru Andorra; Zlatko Dalić, 103 pentru Croația; Didier Claude Deschamps, 175 pentru Franța; Luc Holtz, 144 pentru Luxemburg; Stephen Clarke, 74 pentru Scoția; Dragan Stojković, 55 pentru Serbia; Matijaž Kek, 124 pentru Slovenia.
# Un număr 6 de tehnicieni nu sunt sau n-au fost la primul mandat la actuala lor echipă națională: Ivan Hašek, Cehia (2009 și 2024-2025, plecat între timp); Michael Andrew Martin O’Neill, Irlanda de Nord (2012-2019 și din 2023); Talgat Baisufinov, Kazahstan (2016, 2017, 2021 și din 2025); Edgaras Jankauskas, Lituania (2016-2018 și din 2023); Ronald Koeman, Olanda (1997-1998, 2018-2019 și din 2023); Mircea Lucescu, România (1981-1986 și din 2024); Matijaž Kek, Slovenia (2007-2011 și din 2019).
# Un număr de 10 dintre acești selecționeri mai pregătiseră în trecut și alte echipe reprezentative: Johannes Nicolaas van’t Schip (Armenia) – Grecia (2019-2021); Fernando Santos (Azerbaidjan) – Grecia (2010-2014), Portugalia (2014-2022), Polonia (2023); Ivan Hašek (Cehia) – Gabon (2005), Liban (2021-20222); Ivan Jovanović (Grecia) – EAU (2019-2020); Heimir Hallgrimsson (Irlanda) – Islanda (2013-2018), Jamaica (2022-2024); Ran Ben-Shimon (Israel) – Cipru (2017-2019); Franco Foda (Kosovo) – Austria (2018-2022); Robert Prosinečki (Muntenegru) – Azerbaidjan (2014-2017), Bosnia-Herțegovina (2018-2019); Roberto Martinez Montoliú (Portugalia) – Belgia (2016-2022); Mircea Lucescu (România) – Turcia (2017-2019).
# 20 dintre selecționeri au fost la prima lor experiență la respectivele echipe naționale, aici incluzând și interimarii.
# 42 dintre reprezentative nu și-au schimbat pe parcursul anului selecționerul: Albania, Anglia, Andorra, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Feroe, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Gibraltar, Grecia, Irlanda, Irlanda de Nord, Islanda, Israel, Kosovo, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia de Nord, Malta, Norvegia, Olanda, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Scoția, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina și Ungaria.
# Alte 13 au făcut-o. Armenia: Johannes Nicolaas van’t Schip, primele 4 meciuri / Eghișe Melikian, ultimele 6 meciuri; Azerbaidjan: Fernando Manuel Costa Santos, primele 5 / Aihan Abbasov, ultimele 5 meciuri; Bulgaria: Ilian Iliev sr, primele 6 / Aleksandăr Dimitrov, ultimele 4; Cehia: Ivan Hašek, primele 8 / Jaroslav Köstl, ultimele 2; Italia: Luciano Spalletti, primele 4 / Gennaro Ivan Gattuso, ultimele 6; Kazahstan: Ali Aliev, primele 8 / Talgat Baisufinov, ultimele 4; Luxemburg: Luc Holtz, primele 4 / Jeff Strasser, ultimele 6; Moldova: Serghei Kleșcenko, primele 6 / Lilian Popescu, ultimele 4; Muntenegru: Robert Prosinečki, primele 6 / Mirko Vučinić, ultimele 4; Polonia: Michał Rafał Probierz, primele 4 / Jan Urban, ultimele 6; Serbia: Dragan Stojković, primele 7 jocuri / Zoran Mirković, următorul / Veljko Paunović, ultimele 2; Suedia: Jon Dahl Tomasson, primele 8 / Graham Stephen Potter, ultimele 2.
# 23 dintre reprezentative au avut selecționerul de altă naționalitate: Albania – Sylvinho (Brazilia); Anglia – Thomas Tuchel (Germania); Armenia, primul – Johannes Nicolaas van’t Schip (Olanda); Austria – Ralf Dietrich Rangnick (Germania); Azerbaidjan, primul – Fernando Manuel Costa Santos (Portugalia); Belarus – Carlos Alós Ferrer (Spania); Belgia – Rudi José Garcia (Franța); Cipru – Apostolos Mantzios (Grecia); Finlanda – Jacob Fischer Friis (Danemarca); Georgia – Willy David Frédéric Sagnol (Franța); Grecia – Ivan Jovanović (Serbia); Irlanda – Heimir Hallgrimsson (Islanda); Kosovo – Franco Foda (Germania); Letonia: Paolo Nicolato (Italia); Liechtenstein: Konrad Fünfstück (Germania); Malta – Emilio De Leo (Italia); Muntenegru, primul – Robert Prosinečki (Croația); Portugalia – Roberto Martinez Montoliú (Spania); San Marino – Roberto Cevoli (Italia); Slovacia – Francesco Calzona (Italia); Suedia, ambii – Jon Dahl Tomasson (Danemarca) și Graham Stephen Potter (Anglia); Turcia – Vincenzo Montella (Italia); Ungaria – Marco Rossi (Italia).
Alte elemente interesante
Au existat multe scoruri mari, 24, unele chiar de maidan. Cele care pot fi considerate astfel s-au ridicat la 15: Norvegia – Moldova 11-1; Austria – San Marino 10-0; Portugalia – Armenia 9-1; Olanda – Malta 8-0; Belgia – Liechtenstein 7-0; Gibraltar – Croația 0-7; România – San Marino 7-1; Țara Galilor – Macedonia 7-1; Germania – Slovacia 6-0, Belarus – Danemarca 0-6, Turcia – Spania 0-6, San Marino – Bosnia-Herțegovina 0-6, Belgia – Kazahstan 6-0, Liechtenstein – Belgia 0-6, Cehia – Gibraltar 6-0. Pe lângă ele au mai fost alte 9 scoruri care pot fi considerate foarte mari: Bulgaria – Turcia 1-6, Islanda – Azerbaidjan 5-0, Armenia – Portugalia 0-5, Norvegia – Israel 5-0, Italia – Estonia 5-0, Moldova – Norvegia 0-5; Macedonia de Nord – Liechtenstein 5-0; Serbia – Anglia 0-5, Letonia – Anglia 0-5.
